Scandalul comasării comunelor. Șeful ACoR avertizează: „Fără referendum înseamnă dictatură!”

În timp ce liderii PSD vorbesc despre reorganizarea obligatorie a administrației locale, primarii de comune avertizează asupra unor consecințe grave pentru comunitățile mici. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), a lansat un avertisment dur privind modul în care ar putea fi aplicată reforma. Acesta susține că orice modificare a limitelor administrative trebuie să fie precedată de referendumuri locale în toate comunitățile vizate. „Angajarea răspunderii fără referendum înseamnă dictatură”, a declarat liderul ACoR.

Drăghici respinge ideea că unificarea comunelor ar produce economii importante la buget și avertizează că ar putea genera costuri sociale foarte mari. În opinia sa, reforma nu trebuie transformată într-o operațiune de reducere a numărului de primării prin comasări forțate, doar pentru atingerea unui prag demografic.

Comasări obligatorii din 2028?

Sorin Grindeanu susține că stimularea fuziunilor voluntare nu este suficientă și cere pregătirea unei reorganizări prin lege. Liderul PSD a indicat luna martie 2027 ca termen pentru angajarea răspunderii Guvernului, iar comasările efective ar urma să aibă loc din 2028, după încheierea mandatelor actualilor aleși locali.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat un calendar în două etape: până la 1 martie 2027 ar urma să fie încurajate comasările voluntare ale celor 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, prin referendumuri și eventuale facilități fiscale sau financiare. Ulterior, ar putea urma etapa comasărilor obligatorii.

Miza este uriașă pentru mediul rural ieșean: o reformă care ar putea redesena administrația locală și schimba modul în care sunt reprezentate și deservite zeci de comunități. Deocamdată, propunerile sunt în discuție, iar forma finală a reorganizării nu a fost stabilită.

Cucuteni și Drăgușeni, sub pragul de 1.500 de locuitori

Datele oficiale pentru 2025 arată că în județul Iași două comune se încadrează sub limita de 1.500 de locuitori. Cucuteni are 1.328 de persoane, iar Drăgușeni – 1.426.

Ambele localități administrează însă teritorii extinse. Cucuteni se întinde pe 2.844 de hectare, iar Drăgușeni pe 2.249 de hectare. O eventuală comasare ar ridica probleme privind distanțele dintre sate, accesul la servicii publice și reprezentarea comunităților locale.

Alte comune sunt foarte aproape de prag: Roșcani are 1.540 de locuitori, Ipatele – 1.587, iar Mădârjac – 1.595. La acestea se adaugă Costești, cu 1.761 de locuitori, Ciohorăni – 1.871, Grozești – 2.186 și Dobrovăț – 2.142.

Peste 50 de comune ieșene au sub 5.000 de locuitori

Imaginea este și mai amplă dacă este luat în calcul pragul de 5.000 de locuitori. Peste 50 de comune din județ se află sub această limită. În același timp, există localități rurale care au ajuns la dimensiuni demografice impresionante: Ciurea numără 21.311 locuitori, Valea Lupului – 18.158, iar Holboca – 16.245.

La nivel național, România are 3.181 de unități administrativ-teritoriale, dintre care 1.581 au sub 3.000 de locuitori, iar 2.421 nu depășesc 5.000. Potrivit datelor oficiale, doar 8% dintre acestea își acoperă cheltuielile din venituri proprii. Daniel BACIU