O femeie din trei, discriminată de șefi pentru că este mamă

Într-o Românie în care natalitatea scade dramatic, mamele care lucrează ajung, în continuare, să fie privite uneori ca o problemă la serviciu. Un sondaj național realizat împreună cu Fundația Mamaz, arată că una din trei respondente s-a simțit discriminată pentru că este mamă, iar multe femei ascund urgențele legate de copii de teamă să nu fie considerate mai puțin disponibile profesional.

Tema discriminării mamelor la locul de muncă devine și mai apăsătoare în contextul în care natalitatea s-a prăbușit în ultimii ani. La Iași, scăderea este vizibilă și dureroasă. În 2024, județul a înregistrat 6.712 născuți-vii, cu aproape 41% mai puțini decât în 2019, când erau 11.425 de copii născuți. Scăderea din 2024 față de 2023 a fost de 15%, peste media națională.

Datele publicate la începutul anului 2026 arată că și anul 2025 a confirmat declinul. Iașul a ajuns la cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol, potrivit centralizărilor din maternități. Maternitatea „Cuza Vodă” a raportat 4.833 de nașteri, iar Maternitatea „Elena Doamna” 1.167 de copii. Pentru 2026 nu există încă un bilanț anual complet, însă tendința ultimilor ani arată o problemă demografică majoră.

Dacă o femeie se teme că va fi exclusă din proiecte, blocată la promovare, întrebată la interviu cine stă cu copilul sau privită ca „angajat-problemă” atunci când are o urgență pediatrică, mesajul transmis tinerelor familii este unul descurajator. Familia este lăudată în discursuri, dar adesea penalizată în programul concret de lucru.

Maternitatea, văzută uneori ca o vulnerabilitate profesională

Un sondaj național arată că 31% dintre respondente s-au simțit discriminate la locul de muncă din cauza statutului de mamă. Dintre acestea, 17% spun că au fost discriminate direct, prin excluderea din proiecte importante sau din promovări, iar 14% vorbesc despre forme indirecte de discriminare, precum comentarii, sancțiuni sau refuzul unor beneficii. Există și o zonă greu de măsurat, dar foarte importantă: 28% dintre respondente spun că nu pot afirma cu certitudine că au fost discriminate, însă au simțit o schimbare de atitudine după revenirea la muncă. În multe cazuri, discriminarea nu vine sub forma unui refuz spus clar, ci prin retragerea treptată a încrederii: mai puține responsabilități, mai puține șanse de avansare, mai puțină includere în deciziile importante.

Pentru mamele din Iași, aceste cifre ating o realitate ușor de recunoscut. Într-un oraș în care traficul de dimineață și de după-amiază poate transforma drumul dintre casă, grădiniță, școală și serviciu într-o cursă zilnică, flexibilitatea nu mai este un moft. Este diferența dintre a putea rămâne activă profesional și a simți că fiecare zi de muncă se desfășoară sub presiune.

40% dintre femei ascund problemele legate de copii

Una dintre cele mai dure concluzii ale sondajului este faptul că 40,2% dintre respondente ascund situațiile delicate legate de copii. O fac fie pentru că simt presiunea de a demonstra că muncesc la fel de mult ca persoanele care nu au copii, fie pentru că se tem să nu fie considerate „angajat-problemă”.

Sondajul arată că 21,4% dintre femei ascund rar aceste situații, doar în perioadele foarte aglomerate, în timp ce 38,4% spun că aleg să fie complet transparente și nu simt nevoia să se ascundă. Diferențele arată cât de mult contează cultura locului de muncă. Acolo unde există încredere și reguli clare, urgențele de familie nu devin vină. Acolo unde există suspiciune, fiecare plecare mai devreme poate fi interpretată ca lipsă de implicare.

Pentru multe mame, problema nu este munca în sine, ci sentimentul că trebuie să muncească permanent cu o dovadă suplimentară în mână. Să arate că pot, că rezistă, că nu cer prea mult, că nu încurcă, că nu lipsesc, că nu trag echipa în jos.

Programul flexibil a devenit condiție de angajare

Maternitatea schimbă ordinea priorităților profesionale. Potrivit sondajului, 40% dintre participante spun că, de când au devenit mame, programul flexibil sau posibilitatea de a lucra remote reprezintă o condiție eliminatorie atunci când iau în calcul un loc de muncă.

Alte 29% au început să pună mai mult preț pe stabilitate decât pe avansare rapidă, iar pentru 18% salariul a devenit și mai important decât în trecut, pe fondul creșterii cheltuielilor de familie. În lista criteriilor importante apar și cultura organizațională care susține familia, lipsa orelor suplimentare, apropierea sediului de casă, grădiniță sau școală, asigurarea medicală extinsă și un manager înțelegător.

Aceste lucruri spun mult despre schimbarea pieței muncii. Pentru o mamă, un job bun nu mai înseamnă doar salariu și funcție. Înseamnă predictibilitate, respect pentru timpul personal și posibilitatea de a-și face treaba fără să fie pedepsită pentru faptul că are un copil.

Relația cu managerii și colegii se schimbă după maternitate

Sondajul arată că 23% dintre respondente au resimțit o schimbare negativă în relația cu managerul direct după ce au devenit mame. Unele vorbesc despre tensiuni apărute din cauza disponibilității mai reduse, altele despre manageri deveniți mai distanți sau despre oportunități de avansare care au dispărut.

Există însă și exemple pozitive. 33% dintre femei spun că managerul a fost empatic și le-a oferit timp de acomodare, iar 28% nu au remarcat nicio schimbare de atitudine. Relația a rămas strict profesională, iar așteptările au fost aceleași ca înainte de concediul de maternitate.

Mai complicată pare relația cu echipa. 26% dintre respondente simt o ușoară frustrare din partea colegilor atunci când trebuie să plece exact la finalul programului, iar 13% se simt izolate pentru că nu mai fac parte din cercul social de la birou. Doar 19% spun că se simt susținute și că, atunci când apar urgențe cu copilul, colegii preiau din sarcinile lor.

Această diferență arată că sprijinul pentru mame nu ține doar de politicile scrise ale companiei. Ține și de felul în care oamenii din jur înțeleg responsabilitățile familiale. O mamă nu devine mai puțin profesionistă pentru că pleacă la timp. De multe ori, devine doar mai atentă la fiecare minut al zilei.

Clara DIMA