PNL şi PSD, fiecare cu propria viziune de regionalizare

* PSD şi PNL se contrazic în privinţa a două lucruri esenţiale pentru reuşita regionalizării - pragul la referendumul constituţional şi modul de aprobare a legii * diferenţele de viziune mai apar în privinţa şefiei regiunilor, desfiinţarea de comune sau concentrarea instituţiilor regionale într-un singur judeţ sau mai multe

 

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” continuă campania de informare a opiniei publice privind regionalizarea. Astăzi vă propunem o analiză a viziunilor celor două partide aflate la putere, în condiţiile în care diferendul dintre PSD şi PNL poate duce la amânarea aprobării proiectului. Materialele anterioare publicate în cadrul acestei campanii pot fi consultate pe www.ziarulevenimentul.ro la secţiunea „Regionalizare”.

Proiectul regionalizării are slabe şanse de reuşită fără un consens în interiorul alianţei social-liberale. Până în prezent niciuna dintre forţele politice componente USL nu a supus dezbaterii un proiect concret de reorganizare administrativ-teritorială. Singurele indicii privind viziunea PSD sau cea a PNL reies din poziţiile publice adoptate de lideri ai celor două partide. Declaraţiile acestora au fost, nu o dată, în contradicţie, fiind astfel alimentate şi zvonurile privind o destrămare a alianţei înainte de termenul prevăzut în protocolul USL (2016). La PSD, însărcinat cu întocmirea proiectului este Liviu Dragnea, iar la liberali sunt Klaus Iohannis şi Romeo Stavarache.

Prag de 30% sau 50% la referendum?

De departe, cea mai importantă diferenţă constă în cvorumul necesar pentru validarea referendumului constituţional. Legea fundamentală trebuie schimbată pentru a permite reorganizarea astfel încât să fie inclus cuvântul „regiune” ca unitate administrativ-teritorială (UAT), alături de comune, oraşe şi judeţe. În timp ce social-democraţii doresc scăderea pragului de validare de la 50% plus unu din numărul alegătorilor la 30% plus unu, liberalii vor păstrarea actualului cvorum stabilit de însuşi Guvernul Victor Ponta în iulie 2012. „Toate referendumurile au un singur prag, se respectă în continuare votul politic şi se scade doar pragul pentru cei care eventual boicotau referendumul pentru că boicotul nu este o formă de exprimare. 30% participare, minim 25% dintre cei cu drept de vot să decidă”, a declarat premierul Victor Ponta. În schimb, liberalii au avut o poziţie publică legat de cvorum prin primarul Bacăului, Romeo Stavarache, membru al comisiei PNL responsabile cu exprimarea viziunii liberale asupra regionalizării. „La referendum, fie el pentru Constituţie, fie pentru regionalizare, ar trebui ca pragul electoral să fie de 50% plus unu, condiţionat de obligativitatea prezenţei la vot”, a spus Stavarache. Cvorumul pentru validarea referendumului stârneşte declaraţii în contradictoriu inclusiv în interiorul PSD. Un susţinător surpriză pentru păstrarea actualei forme a legii (3/2000, completată şi republicată) este fostul preşedinte al ţării, Ion Iliescu. „Pentru forţa democraţiei e bine să fie de peste 50%”, a spus fostul şef al PSD. Referendumul constituţional este programat pentru toamna acestui an. Un prag de validare de 30% din numărul de alegători ar creşte şansele pentru validarea plebiscitului de către Curtea Constituţională, iar modificările aduse Constituţiei să intre în vigoare, făcând astfel posibilă şi adoptarea unui proiect al regionalizării.
 

Asumarea politică sau dezbatere în Parlament?
 

O altă diferenţă majoră constă în modul în care ar trebui aprobată reorganizarea de către Guvern. Vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale, susţine că este necesară asumarea răspunderii guvernamentale, lucru care exclude dezbaterea parlamentară şi permite Opoziţiei să depună o moţiune de cenzură. „Nu putem ieşi cu legea de înfiinţare a regiunilor până când nu modificăm Constituţia. După ce modificăm Constituţia în septembrie-octombrie, ieşim cu legea de înfiinţare a noilor regiuni, care va fi aprobată în Parlament, eu sper că prin procedura angajării răspunderii. Asta înseamnă că undeva la sfârşit de noiembrie cel mai târziu regiunile să fie înfiinţate. Iar imediat după ce sunt înfiinţate, vor avea loc alegeri, poate indirecte, pentru a fi constituite şi noile structuri de conducere, până la sfârşitul anului”, a spus Dragnea. De cealaltă parte, Stavarache a afirmat că exclude o asumare politică a proiectului. „Mi se parte absolut normal, ca om politic responsabil, ca apariţia şi delimitarea viitoarelor regiuni teritorial-economice să fie acceptate de cel puţin jumătate din populaţia ţării şi nu să fie rodul unei asumări politice”, a menţionat liberalul.
Liderii social-democraţi şi-au nuanţat săptămâna trecută discursul public, preşedintele PSD Victor Ponta vorbind de o angajare a răspunderii Guvernului doar în situaţia în care există consens. „Dacă va exista un acord, mergem şi pe procedură rapidă”, a spus Ponta, la o zi distanţă după o alocuţiune ţinută în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în care a susţinut contrariul. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a sugerat săptămâna trecută că acordul invocat de Ponta poate fi încheiat. „Sunt teme în care nu acţionăm cu pârghia unei majorităţi parlamentare consistente, ci încercăm maximum de consens”, a spus liderul liberal, acesta poziţionându-se, astfel, în afara declaraţiei publice a Comisiei PNL pentru regionalizare. Fără un acord politic între PSD şi PNL în cele două situaţii (pragul la referendum şi modul de aprobare a legii) regionalizarea are puţine şanse de a deveni şi realitate.

Ce judeţe vor găzdui instituţiile regionale?
Un alt diferend între liberali şi social-democraţi constă în modul de repartizare a instituţiilor regionale în teritoriu. PSD, prin vocea lui Dragnea, susţine ca în fiecare judeţ component al unei regiuni să existe cel puţin o direcţie regională. „Este important ca fiecare comunitate să aibă sentimentul că are posibilitatea să beneficieze de avantajele regionalizării”, a explicat Dragnea. Ministrul Dezvoltării a susţinut inclusiv ideea ca forul de conducere al regiunii (Consiliul Regional) să fie într-un judeţ, în timp Prefectura Regională în altă unitate administrativă. Dragnea este contrazis chiar de un coleg de-al său din Guvern, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL). „Nu există o altă variantă decât ca într-o capitală regională să se concentreze toate instituţiile. Gândiţi-vă dvs cum ar fi, la nivel naţional, ca Guvernul să fie la Bucureşti, Ministerul de Finanţe la Botoşani, Ministerul Agriculturii la Timişoara, Ministerul Transporturilor la Cluj şi Ministerul Dezvoltării la Teleorman”, a comentat Fenechiu. Propunerea PSD ca fiecare judeţ să aibă diverse instituţii a adunat adepţi printre şefii de administraţii locale, inclusiv liberali. Mulţi dintre aceştia doresc implementarea unei astfel de măsuri pentru a impulsiona economia judeţeană.

Desfiinţarea comunelor vs. validarea referendumului
O măsură aruncată în spaţiul public de ministrul Dezvoltării constă în desfiinţarea unor comune. Dragnea a vorbit despre stimularea asocierii între astfel de unităţi administrative astfel încât, de exemplu, conducerea a cinci comune să fie asigurată de către un primar, iar în restul localităţilor să fie câte un viceprimar. Iniţiativa nu este însă privită cu ochi buni de către şefii de consilii judeţene şi primari. Recent, liberalul Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani, afirma că o desfiinţare a comunelor va fi echivalentă cu o invalidare a referendumului constituţional. „Primarii nu vor face campanie, iar referendumul nu va trece”, a spus Ţurcanu. În schimb, Dragnea a subliniat că reorganizarea la nivel comunal nu va fi una „bruscă”. „Încurajăm asocierile de comune, care să beneficieze de fonduri naţionale şi publice europene şi cetăţenii de acolo să vadă în doi-trei ani că încep să aibă acces la civilizaţie, atunci putem induce această posibilitate (de comasare a comunelor - n.r.)”, explicat Dragnea.

Un alt măr al discordiei - şefia regiunii
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului de regionalizare va fi modul de alegere al structurilor de conducere. Liberalii şi social-democraţii se pun de acord doar pe existenţa celor două foruri - Consiliul Regional şi Prefectura. Cât priveşte conducerea acestora, partidele au viziuni diferite. PSD susţine ideea alegerii indirecte a şefului de regiune (preşedintele CR) şi numirea de către Guvern a celor opt prefecţi. În schimb, PNL vrea conducere prin rotaţie la şefia CR pentru perioada 2014 - 2016 a preşedinţilor de judeţe, iar la sfârşitul acestui ciclu să aibă loc alegeri uninominale.

Lipsa consensului politic a dus la eşecul proiectului PDL
O primă tentativă de regionalizare a avut PDL, în a doua jumătate a guvernării Executivului condus de Emil Boc. Democrat-liberalii au vrut să aprobe regionalizarea prin angajarea răspunderii Guvernului, în condiţiile în care, în prezent, critică iniţiativa PSD pentru acelaşi mod de adoptare a legii. Eşecul PDL a stat însă în fragila coaliţie de guvernare şi opoziţia vehementă a UDMR, organizaţie care a susţinut un proiect cu 16 regiuni faţă de unul cu opt promovat de principalul partid de guvernământ. Scopul UDMR a fost să asigure o reorganizare prin care judeţele în care există o populaţie majoritară de etnie maghiară să constituie regiuni. Împotriva proiectului PDL s-a situat şi USL, liderii alianţei acuzând că singurul obiectiv al Guvernului Boc era să maximizeze şansele PDL la alegerile locale din 2012. Unul dintre cele mai importante prevederi a proiectului PDL consta în desfiinţarea judeţelor.

Alex Andrei

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK