Prețurile din piețele Iașului au explodat înainte de Paști!

* specula din piețele Iașului a ajuns, înainte de Paște, la un nivel care nu mai poate fi ascuns sub vorba că „așa e înainte de sărbători” * în Piața Alexandru, un kilogram de cas de la un oier din Probota, care săptămâna trecută costa 45 de lei, a ajuns acum la 50 de lei * roșiile se vindeau cu 69 de lei kilogramul, verdețurile costau 3 lei legătura, salata ajunsese la 5 lei două bucăți, iar mielul trecuse bine de 55 de lei/kg * la Chirilă, unde piața e privată, mai mică și mai murdară, prețurile sunt și mai mari * la Hală, pentru omul obișnuit, impresia este că intră într-o lume în care trebuie să fii plătit în crypto ca să te poți apropia de tarabe

În piețele din Iași, apropierea Paștelui nu mai înseamnă doar forfotă, miros de verdeață și grabă pentru masa de sărbătoare. Înseamnă și șoc la fiecare tarabă. Ce vede cumpărătorul zilele acestea nu mai seamănă cu piața tradițională în care mergeai să iei marfă proaspătă direct de la om, cu un preț firesc și cu ideea că lași banii în gospodăria celui care produce. Astăzi, în multe locuri, piața a devenit terenul perfect pentru samsari, adaosuri și o speculă care nu mai are nici rușine, nici măsură.

În Piața Alexandru, cifrele spun tot. Un kilogram de cas de la un oier din Probota costa săptămâna trecută 45 de lei, iar acum a ajuns la 50 de lei. Cinci lei în plus în doar câteva zile, fără vreo explicație reală în afară de febra cumpărăturilor dinainte de Paște. Roșiile costau 69 de lei kilogramul, mai scumpe decât cele din unele magazine bio care aduc marfă direct din Spania, unde prețul nu trece de 45 de lei. Asta spune tot despre cât de departe s-au dus tarabele de logica pieței și cât de aproape au ajuns de logica speculei.

Nici verdețurile nu mai sunt ce erau. Mărarul, pătrunjelul și celelalte buruieni de bucătărie se vindeau cu 3 lei legătura, de parcă ar fi fost marfă rară și nu unul dintre cele mai banale produse de sezon. Salata ajunsese la 5 lei două bucăți, adică aproape cât o pâine. Sunt sume care, luate separat, pot părea mici, dar puse una lângă alta arată cât de scump a devenit până și gestul elementar de a umple coșul pentru masa de Paște.

La carne, tabloul devine și mai apăsător. Mielul trecuse bine de 55 de lei kilogramul și, cu toate acestea, era coadă. Aici este poate cea mai dură imagine a momentului: oamenii văd că prețul este exagerat, îl simt, îl comentează, îl înjură, dar tot cumpără. Pentru că sărbătoarea apasă, tradiția împinge, iar taraba știe foarte bine asta.

Prețuri în crypto

Dacă în Alexandru prețurile sunt deja de natură să provoace revoltă, la Piața Chirilă lucrurile sunt și mai apăsate. Acolo, unde piața este privată, mai mică și mai murdară, cumpărătorii spun că prețurile sunt și mai mari. Cu alte cuvinte, nu plătești mai mult pentru condiții mai bune, pentru confort sau pentru calitate superioară. Plătești mai mult într-un loc mai strâmt, mai slab întreținut și mai puțin concurențial.

Iar la Hala Centrală, ironia care circulă printre clienți spune totul: trebuie să fii plătit în crypto ca să te poți apropia de tarabe. Formula e acidă, dar are exact forța realității. Pentru tot mai mulți ieșeni cu venituri normale, piața centrală a orașului nu mai este un spațiu accesibil, ci o vitrină pentru buzunare pe care salariul obișnuit nu le poate ține în viață.

Adevărata dramă este că de „țărani” nu prea mai poate fi vorba demult. În multe cazuri, locul lor a fost luat de intermediari, revânzători și samsari care știu să profite perfect de perioada dinaintea sărbătorilor. Piața nu mai este locul în care producătorul își întâlnește cumpărătorul, ci locul în care clientul plătește emoția Paștelui la preț de lux.

În Iași, înainte de Paște, taraba nu mai vinde doar marfă. Vinde presiune, grabă și teamă că mâine va fi și mai scump. Iar când casul sare de la 45 la 50 de lei, roșiile ajung la 69 de lei kilogramul, verdețurile costă 3 lei legătura, salata se vinde cu 5 lei două bucăți și mielul trece de 55 de lei kilogramul, nu mai vorbim despre comerț firesc. Vorbim despre speculă în toată regula.

Maura ANGHEL