Sănătatea ieșenilor costă, anual, aproape un miliard de euro!

* la Iași, sistemul medical devine tot mai scump pentru că tratează tot mai multe cazuri grave * prevenția pierde teren, medicina de familie este subfinanțată, iar spitalele devin supraaglomerate și dependente de bugete tot mai mari * peste 1,22 miliarde lei au fost direcționați către unitățile sanitare cu paturi din Iași, anul trecut, o creștere de peste 7% * practic, pacienții ajung tot mai des în spital și stau tot mai mult acolo

Cifrele oficiale ale  Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate - principala sursă de finanțare a sistemului public de sănătate din România, gestionată de CNAS - aruncă în aer orice iluzie de stabilitate. Sistemul de sănătate înghite tot mai mulți bani, într-un ritm care devine alarmant. În doar un an, cheltuielile totale au sărit de la 3,98 miliarde lei la peste 4,46 miliarde lei. O creștere de aproape 12%, care, dincolo de procente, înseamnă sute de milioane de lei în plus scoase din buzunarul public.

Dar dincolo de suma uriașă, structura acestor cheltuieli spune o poveste și mai îngrijorătoare: Iașul nu investește în prevenție, ci plătește din ce în ce mai mult pentru boală.

Cea mai mare parte a banilor – peste 3,29 miliarde lei – se duce pe materiale, servicii medicale și tratamente. Practic, sistemul funcționează ca un mecanism de intervenție continuă, nu ca unul de prevenție.

Acolo unde lucrurile devin cu adevărat explozive este zona medicamentelor pentru boli grave. Costurile pentru programele naționale curative au crescut cu 22%, ajungând la peste 846 de milioane lei. Este semnalul clar că tot mai mulți pacienți ajung în stadii avansate ale bolii, unde tratamentele sunt mai scumpe și mai greu de susținut.

În paralel, medicamentele obișnuite – cele compensate sau cu contribuție personală – au scăzut ușor. Asta înseamnă, în traducere directă, că sistemul nu mai consumă bani pe cazuri simple, ci pe cele complicate, cronice, costisitoare.

Spitalele rămân, ca de obicei, epicentrul consumului de bani. Peste 1,22 miliarde lei au fost direcționați către unitățile sanitare cu paturi din Iași, o creștere de peste 7%. Cu alte cuvinte, pacienții ajung tot mai des în spital și stau tot mai mult acolo. Sistemul ambulatoriu încearcă să țină pasul – serviciile cresc cu peste 10% – dar nu suficient cât să reducă presiunea uriașă de pe spitale.

Șocul vine însă dintr-o zonă care, de obicei, trece neobservată: medicina de familie. Cheltuielile pentru asistența medicală primară au scăzut la doar 93% față de anul anterior. Exact segmentul care ar trebui să oprească pacienții înainte de a ajunge în spitale este lăsat în urmă. Este poate cea mai clară dovadă că sistemul tratează efectele, nu cauzele.

În schimb, analizele și investigațiile „explodează”: serviciile paraclinice cresc cu aproape 36%. Tot mai multe teste, tot mai multe investiații, tot mai multe confirmări de diagnostic – dar prea târziu pentru a evita costurile mari.

În tot acest tablou tensionat, apare și un paradox: serviciile de urgență scad ușor. Fie eficiența a crescut, fie resursele sunt insuficiente – dar problema rămâne.

Pe de altă parte, îngrijirile la domiciliu cresc cu 25%, semn că sistemul începe, timid, să se adapteze și să mute o parte din presiune în afara spitalelor. Însă această schimbare este încă prea mică pentru a conta decisiv.

Cifra care zguduie tot: cheltuielile pentru asistență socială s-au dublat. De la 98 de milioane lei la peste 201 milioane lei într-un singur an. Creșteri de peste 100% atât pentru bolnavi, cât și pentru familiile cu copii. Este semnalul unei presiuni sociale uriașe, care se transferă direct în sistemul de sănătate.

În spatele acestor cifre se conturează un adevăr dur pentru Iași: sistemul medical devine tot mai scump pentru că tratează tot mai multe cazuri grave. Prevenția pierde teren, medicina de familie este subfinanțată, iar spitalele devin supraaglomerate și dependente de bugete tot mai mari.

Pe termen scurt, banii încă vin. Pe termen lung, însă, banii nu vor mai fi suficienți pentru a „hrăni” acest sistem.

Pentru că, dacă ritmul actual continuă, nu vorbim doar despre o creștere a cheltuielilor, ci despre un punct critic în care sănătatea publică din Iași riscă să intre într-un dezechilibru major. Daniel BACIU