Sărbătoare cu mii de pelerini la Putna, de Sfânta Maria. Hram de 560 de ani

* zi de mare sărbătoare în Bucovina * Mănăstirea Putna a adunat, pe 15 august, mii de pelerini veniți din țară pentru Adormirea Maicii Domnului * ceremoniile se întind pe trei zile și includ slujbe arhierești, pomenirea ctitorilor și sfințirea unui nou lăcaș

Curtea Mănăstirii Putna a devenit neîncăpătoare în dimineața zilei de Sfânta Maria Mare. Oameni veniți de la sute de kilometri distanță au participat la Liturghia hramului, într-un loc care își leagă istoria de Ștefan cel Mare și de peste cinci secole și jumătate de viață monahală neîntreruptă.

Mănăstirea Putna a fost unul dintre marile centre de pelerinaj ale zilei de 15 august, cu o participare de ordinul miilor. Oamenii au venit din diferite regiuni ale țării, iar o parte dintre ei au ajuns încă din ajun, pentru priveghere și pentru Prohodul Maicii Domnului.

Momentul central al zilei de sâmbătă a fost Sfânta Liturghie, săvârșită de mai mulți ierarhi împreună cu un sobor de preoți și diaconi. La Putna au slujit Mitropolitul Atanasie Fahd de Latakia, reprezentant al Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient, Episcopul Ieronim al Daciei Felix și Episcopul-vicar Damaschin Dorneanul, din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

O mănăstire care și-a păstrat rostul timp de cinci secole și jumătate

Hramul din acest an a readus în atenție și vechimea excepțională a așezământului. Putna își numără începuturile din urmă cu aproximativ 560 de ani, când Ștefan cel Mare a ales zona pentru ridicarea uneia dintre cele mai importante ctitorii ale sale. Înainte ca ansamblul monahal să capete forma cunoscută astăzi, în mijlocul pădurii a fost deschis locul pentru noua mănăstire. Aici au fost aduși călugări de la Neamț, iar comunitatea monahală formată atunci avea să continue, cu toate încercările istoriei, până în prezent. Starețul Putnei, arhimandritul Melchisedec Velnic, a descris această continuitate prin imaginea unei candele care nu s-a stins.

„De 560 de ani, candela rugăciunii și a jertfei pe acest loc nu a încetat”, a spus starețul.

Adormirea Maicii Domnului, hramul istoric al Putnei

Alegerea zilei de 15 august nu este întâmplătoare. Prima biserică ridicată aici de Ștefan cel Mare a fost pusă sub ocrotirea Adormirii Maicii Domnului. Relația voievodului cu acest cult religios poate fi urmărită și în alte ctitorii ale sale. Lăcașuri ridicate la Bacău, Borzești și Tazlău au fost, de asemenea, legate de cinstirea Maicii Domnului. La Putna, această tradiție a continuat mult după epoca lui Ștefan cel Mare.

În secolul al XVIII-lea, Sfântul Ierarh Iacob Putneanul a avut un rol major în refacerea mănăstirii. În 1755, el a împodobit cu argint icoana Maicii Domnului păstrată în așezământ, icoană în jurul căreia s-a format, în timp, o puternică tradiție de pelerinaj.

Credincioșii care ajung la Putna se opresc și în fața acestei icoane, despre care tradiția mănăstirii consemnează numeroase mărturii privind ajutorul primit în urma rugăciunilor.

Sărbătoarea nu se termină pe 15 august

Programul de la Putna a fost gândit anul acesta pe durata întregului weekend.

În seara de sâmbătă este programată privegherea pentru Duminica a XI-a după Rusalii și pentru sfinții ctitori ai mănăstirii. În cadrul aceleiași slujbe va avea loc și rânduiala de înnoire a bisericii, ceremonie legată de pregătirea unei sfințiri.

Duminică, 16 august, ziua va începe cu Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni, după care va fi oficiată o nouă Liturghie arhierească.

Va urma pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna, iar după-amiază, de la ora 17:00, atenția se va muta la Poiana Jiji.

Acolo va fi sfințită biserica Metocului „Acoperământul Maicii Domnului”, aflat în legătură cu Mănăstirea Putna.

Ultimul moment al hramului, luni

Seria manifestărilor religioase se va încheia luni, 17 august.

Atunci, moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, scoase pentru perioada sărbătorii, vor fi readuse în Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

Astfel, hramul din 2026 nu marchează doar una dintre cele mai mari sărbători ale calendarului ortodox, ci readuce în prim-plan un loc care a rămas, timp de secole, simultan mănăstire, loc de pelerinaj și reper al istoriei Moldovei.

Ecaterina VICOL