Șase din zece ieșeni sunt nemulțumiți de aerul pe care-l respiră

* aer toxic, orașe sufocate: românii respiră tot mai greu, iar marile orașe intră în zona roșie a nemulțumirii * traficul sufocant, arderile de deșeuri și dezvoltarea urbană haotică sporesc nemulțumirea generală * străzile tot mai aglomerate nu mai sunt doar o problemă de mobilitate, ci una de sănătate publică

Un studiu amplu realizat în zece dintre cele mai importante orașe ale țării scoate la iveală o realitate care nu mai poate fi ignorată: aerul devine un lux, iar calitatea vieții urbane începe să se degradeze vizibil. Deși, la prima vedere, românii par mulțumiți de orașele în care trăiesc, cifrele ascund o problemă majoră - poluarea.

Doar 43% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți de calitatea aerului. Mai mult de jumătate respiră, practic, nemulțumire. Iar în Capitală, situația este de-a dreptul alarmantă: doar un sfert dintre locuitori mai cred că aerul este acceptabil.

Nici marile centre urbane nu stau mult mai bine. La Iași, peste 60% dintre oameni sunt nemulțumiți de aerul pe care îl respiră zilnic, în timp ce la Cluj-Napoca aproape jumătate dintre locuitori au aceeași percepție negativă. Imaginea de ansamblu este clară: orașele cresc, dar calitatea aerului scade.

În spatele acestor cifre se află cauze cunoscute, dar insuficient controlate: traficul sufocant, arderile de deșeuri și dezvoltarea urbană haotică. Străzile tot mai aglomerate nu mai sunt doar o problemă de mobilitate, ci una de sănătate publică.

Percepția asupra traficului confirmă această realitate dură: doar 23% dintre respondenți sunt mulțumiți. În marile orașe, procentul se prăbușește și mai mult. Practic, majoritatea locuitorilor trăiesc zilnic într-un mediu urban tensionat, poluat și dificil.

Paradoxal, în timp ce aerul devine tot mai greu de respirat, românii continuă să aprecieze alte aspecte ale vieții urbane. Transportul în comun primește un nivel ridicat de satisfacție, iar spațiile verzi sunt văzute ca adevărate refugii. Peste două treimi dintre respondenți apreciază calitatea acestora, iar peste 75% sunt mulțumiți de accesul la locuri de joacă și zone de relaxare.

Dar aceste „oaze” urbane sunt sub presiune. Studiul atrage atenția asupra unor amenințări majore: dezvoltarea imobiliară haotică, defrișările și poluarea constantă. Spațiile verzi, esențiale pentru sănătatea orașelor, riscă să devină victime colaterale ale expansiunii urbane necontrolate.

Consecințele nu sunt doar teoretice.

Aproape un milion de români suferă de astm, iar numărul acestora crește accelerat, în strânsă legătură cu degradarea calității aerului. Practic, fiecare deceniu aduce o creștere semnificativă a acestor afecțiuni.

În același timp, studiul scoate la lumină o altă problemă: lipsa de informare. Proiecte importante de infrastructură verde, care ar putea îmbunătăți situația, sunt puțin cunoscute de public. Fără implicare și presiune din partea comunității, astfel de inițiative riscă să rămână doar pe hârtie.

Una peste alta, orașele României oferă încă un nivel decent de trai, dar respiră din ce în ce mai greu. Există o ruptură între ceea ce își doresc oamenii - aer curat, spații verzi, mobilitate eficientă - și prioritățile reale ale dezvoltării urbane.

Iar dacă această direcție nu se schimbă rapid, viitorul urban ar putea însemna nu doar aglomerație și stres, ci și un risc tot mai mare pentru sănătate. Daniel BACIU