Iașul respiră greu. Pneumologi de renume vor discuta despre cele mai grave boli pulmonare

Iașul devine, timp de patru zile, unul dintre centrele importante ale pneumologiei românești. Între 9 și 12 iunie 2026, la Hotel Internațional, are loc Conferința Națională de Pneumologie INSPIR, eveniment de educație medicală continuă dedicat specialiștilor în boli respiratorii. Conferința se desfășoară de peste două decenii la nivel național și este prezentată de organizatori drept o platformă importantă pentru medicii care tratează afecțiuni respiratorii.

Dincolo de programul științific, evenimentul atinge direct viața Iașului. Într-un oraș cu trafic intens, lucrări, praf, perioade cu alergeni puternici și un număr mare de pacienți cronici, respirația devine o temă de sănătate publică. Nu este vorba doar despre pneumologie ca specialitate medicală, ci despre felul în care orașul, aerul, obiceiurile și bolile se întâlnesc în plămânii oamenilor.

Pentru ieșeni, acest subiect se vede în lucruri aparent banale: copilul care tușește săptămâni întregi după o viroză, adultul care obosește urcând câteva trepte, fumătorul care amână consultul, vârstnicul cu BPOC care simte imediat zilele cu aer încărcat sau pacientul alergic care nu mai știe dacă are răceală, astm sau reacție la polen și praf.

Experți din Iași și din centre medicale mari ale țării

Conferința INSPIR are greutate și prin numele specialiștilor asociați edițiilor sale. Între specialiștii prezentați se numără prof. dr. Antigona Carmen Trofor, medic primar pneumolog, profesor universitar habilitat la UMF „Grigore T. Popa” Iași, coordonator al Disciplinei de Pneumologie și nume central al școlii ieșene de pneumologie.  Aspecte medicale vor aborda și conf. dr. Radu Crișan-Dabija, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași, acad. prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, prof. dr. Oana Cristina Arghir, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, conf. dr. Gilda Popescu și conf. dr. Claudia Toma, de la Institutul „Marius Nasta” din București, prof. dr. Milena Man, de la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, fost președinte al Societății Române de Pneumologie, dr. Lucica Ditiu, director executiv al Stop TB Partnership, Geneva, dr. Ioana Munteanu, medic primar pneumolog cu expertiză în somnologie, șef lucrări dr. Monica Marc, de la UMF „Victor Babeș” din Timișoara, și dr. Mihai Alexe, de la Institutul „Marius Nasta”.

Astmul, BPOC-ul și tusea persistentă nu mai sunt probleme rare

Într-un oraș mare, bolile respiratorii nu apar în afara vieții de zi cu zi. Ele sunt legate de aer, de locuință, de muncă, de fumat, de infecții repetate, de vârstă, de alergii și de accesul la diagnostic. Astmul poate începe în copilărie, dar poate fi descoperit și la adult. BPOC-ul este adesea diagnosticat târziu, după ani în care pacientul pune tusea și respirația grea pe seama fumatului, oboselii sau vârstei.

La copii, tusea cronică a devenit una dintre marile neliniști ale părinților. Uneori este urmarea unei viroze care se prelungește. Alteori ascunde alergii, astm, reflux, expunere la fum de țigară sau iritanți din mediu. În multe familii, traseul începe cu siropuri, aerosoli și tratamente repetate, dar ajunge, în cele din urmă, la nevoia unui consult de specialitate.

La adulți, semnalele sunt deseori ignorate. Respirația grea la efort, tusea de dimineață, senzația de apăsare în piept, infecțiile respiratorii repetate sau sforăitul sever sunt puse pe seama ritmului de viață. Pneumologii atrag însă atenția că aceste simptome pot anunța boli care trebuie investigate, nu normalizate.

Alergiile schimbă felul în care respiră copiii

Primăvara târzie și începutul verii aduc, pentru mulți copii, nu doar vacanță, ci și episoade de strănut, nas înfundat, ochi iritați și tuse. Alergiile respiratorii sunt tot mai prezente în viața urbană, iar diferența dintre o răceală banală, o alergie și un debut de astm nu este întotdeauna ușor de făcut fără consult medical.

Pentru părinți, problema devine complicată atunci când tusea nu trece. Copilul merge la școală, face sport, iese în parc, stă în trafic, intră în contact cu praf, polen, fum sau mucegaiuri. În acest context, plămânul copilului nu este doar un organ în creștere, ci și un indicator al mediului în care trăiește.

Pneumologia pediatrică, alergologia, medicina de familie și educația părinților devin tot mai importante. Un copil care tușește mult nu trebuie etichetat rapid drept „sensibil”, după cum nici un adult care gâfâie nu trebuie să audă doar că „e vârsta”. Respirația grea este un semn, nu o simplă stare.

Clara DIMA