Moldova, codașa României la returnarea ambalajelor SGR

* Regiunea Nord-Est returnează cu 28% mai puține ambalaje decât media țării * Iașul are cel mai bun rezultat dintre cele șase județe, dar rămâne sub pragul național

Sistemul de Garanție-Returnare funcționează la viteze diferite în România. În timp ce Bucureștiul, Ilfovul și județele din vest raportează volume mari de ambalaje recuperate, întreaga regiune Nord-Est se află sub media națională. Diferența pare legată mai ales de accesul la punctele de returnare, nu de lipsa de interes a populației.

Românii au adoptat Sistemul de Garanție-Returnare, însă succesul raportat la nivel național ascunde o diferență majoră între orașele mari și județele puternic ruralizate. Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui și Iași au înregistrat, în primele cinci luni din 2026, rezultate mai slabe decât media calculată pentru întreaga țară.

O analiză realizată pe baza rapoartelor lunare RetuRO arată că regiunea Nord-Est se află cu aproximativ 28% sub media națională. Media națională din perioada ianuarie–mai 2026 a fost estimată la 100,4 ambalaje și 7,65 kilograme pe locuitor.

Iașul conduce regiunea, dar rămâne sub media țării

Iașul a avut cea mai bună performanță dintre cele șase județe ale regiunii Nord-Est, fără a reuși însă să atingă media națională. Rezultatul este influențat de municipiul Iași, de zona metropolitană și de concentrarea supermarketurilor și hipermarketurilor dotate cu automate de preluare.

Datele lunare confirmă existența unui volum important de ambalaje returnate în județ. Numai în ianuarie 2026 au fost predate în Iași peste 6,1 milioane de recipiente din plastic, 3,1 milioane din metal și aproape 2,5 milioane din sticlă. În aprilie, volumele au urcat la peste 7 milioane de ambalaje din plastic, 3,8 milioane din metal și 2,6 milioane din sticlă. Raportarea la numărul mare de locuitori ai județului coboară însă rezultatul sub media României. În plus, performanța municipiului nu compensează complet accesul mai dificil la punctele de returnare din numeroasele comune ieșene.

Neamț și Botoșani, la capătul clasamentului

Cele mai slabe rezultate din Nord-Est au fost înregistrate în Neamț și Botoșani, două județe cu o populație rurală numeroasă și cu o rețea mai redusă de magazine mari.

Analiza statistică realizată pentru cele 41 de județe, fără București, indică o corelație negativă moderată între ponderea populației rurale și numărul ambalajelor returnate. Coeficientul calculat este de minus 0,44, iar modelul explică aproximativ 19% din diferențele dintre județe. Ruralizarea contează, dar nu poate explica singură întreaga hartă a colectării.

Accesul la infrastructură este esențial. Automatele de tip RVM sunt instalate în special în magazinele cu volume mari de vânzări, concentrate în municipii și orașe. În mediul rural, consumatorul depinde frecvent de colectarea manuală sau trebuie să se deplaseze până la un magazin mai mare.

Comercianții care vând băuturi în ambalaje SGR au obligația de a asigura preluarea recipientelor, dar magazinele cu suprafețe mai mici se pot asocia sau pot organiza puncte comune. Distanța până la acestea poate ajunge la 500 de metri în mediul rural. Colectarea poate fi manuală sau realizată cu ajutorul automatelor.

Automate mobile pentru trei județe din Moldova

RetuRO a încercat să reducă deficitul de infrastructură prin programul „RVM Mobil”, destinat comercianților din mediul rural care colectează manual ambalajele.

Bacău și Botoșani au fost incluse în program, iar ulterior acesta a fost extins și în județul Suceava. Proiectul permite ridicarea ambalajelor cu ajutorul unei unități mobile și continuă până la 31 iulie 2026 pentru comercianții deja înscriși.

Iașul, Neamțul și Vasluiul nu apar între județele incluse în această etapă a programului, deși și au rezultate sub media națională.

Dan DIMA