Tradițiile de Sfântul Ilie prind viață la Bârnova

* credințele populare, obiceiurile vechi și atmosfera șezătorilor tradiționale vor fi readuse în atenția publicului larg

Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași continuă seria activităților prin care poveștile, credințele și obiceiurile satului tradițional sunt transmise noilor generații. Sâmbătă, 25 iulie, de la ora 11:00, la Asociația „Prietenii Bârnovei” va avea loc evenimentul „Tradițiile Iașului: Sărbătoarea de Sfântul Ilie”, o întâlnire dedicată patrimoniului cultural și tradițiilor populare din zona Moldovei..

Credințele despre Sfântul Ilie, explicate de un etnograf

Momentul central al întâlnirii va fi prezentarea susținută de etnografa Angela Paveliuc Olariu, cunoscută pentru activitatea sa de cercetare și promovare a tradițiilor populare moldovenești. Participanții vor putea descoperi ce loc ocupa Sfântul Ilie în imaginarul satului tradițional, ce credințe erau legate de tunete, fulgere, ploaie și recolte, dar și ce obiceiuri respectau oamenii pentru a-și proteja gospodăriile. În cultura populară, Sfântul Ilie este asociat cu puterea focului ceresc și cu fenomenele puternice ale verii. Sărbătoarea a generat, de-a lungul timpului, numeroase povești, interdicții, ritualuri și forme de protecție transmise din generație în generație.

Șezătoarea tradițională, readusă în fața copiilor

Programul va include și momente inspirate din șezătoarea tradițională, una dintre cele mai importante forme de socializare și educație comunitară din lumea satului.

Prin demonstrații și activități practice, copiii vor putea înțelege cum se întâlneau odinioară oamenii, cum lucrau împreună și cum erau transmise poveștile, cântecele, meșteșugurile și regulile comunității.

Evenimentul propune astfel o formă de educație prin experiență, în care informațiile despre patrimoniu sunt prezentate într-un mod accesibil și apropiat de publicul tânăr.

Patrimoniul local, transmis prin întâlniri în comunitate

Organizarea activității în comuna Bârnova oferă evenimentului o legătură directă cu spațiul rural și cu memoria comunităților din jurul Iașului.

Astfel de întâlniri contribuie la păstrarea patrimoniului cultural imaterial, alcătuit din credințe, povești, obiceiuri, expresii și practici care nu se găsesc doar în muzee sau cărți, ci și în amintirile oamenilor.

Maura ANGHEL