Semnal de alarmă de la UNESCO. Sute de copii din Iași abandonează școala, iar sărăcia împinge criza mai ales în sate

România nu mai are doar un decalaj educațional față de Europa, ci o criză care se vede tot mai clar și în teritoriu. Datele Eurostat arată că 16,8% dintre tinerii români între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu educația și formarea în 2024, aproape dublu față de media UE, de 9,3%, ceea ce menține țara pe ultimul loc în Uniune. Raportul GEM 2026 al UNESCO spune limpede că, după un scurt avans la începutul anilor 2000, România a intrat într-o lungă stagnare, în timp ce alte state au recuperat puternic.

La Iași, această realitate europeană capătă cele mai noi cifre oficiale disponibile în raportul Inspectoratului Școlar Județean pentru anul școlar 2024–2025, publicat în toamna lui 2025. Documentul arată că 325 de elevi au abandonat școala, dintre care 263 provin din mediul rural și 62 din urban. Cele mai multe cazuri se concentrează la gimnaziu și primar, exact acolo unde riscul de ieșire definitivă din sistem devine cel mai periculos. Pentru anul școlar 2025–2026 nu există, deocamdată, un bilanț anual închis publicat oficial.

Diferența dintre sat și oraș este una dintre cele mai dure concluzii ale tabloului ieșean. În comune, abandonul rămâne net mai ridicat, iar inspectorii arată că elevii din rural continuă să fie principala categorie expusă. Asta înseamnă că județul care găzduiește una dintre cele mai puternice platforme universitare din România produce, în același timp, și propriile sale zone de excludere educațională, unde accesul real la șansă începe să se rupă încă din clasele mici.

În spatele acestor plecări din școală stă, de multe ori, sărăcia. Anul trecut, erau în plată, în medie, peste 5.800 de beneficiari ai ajutorului pentru familia cu copii și peste 9.000 de beneficiari ai ajutorului pentru incluziune. Faptul că, în 2026, Consiliul Județean Iași a aprobat proiecte pentru reducerea disparităților dintre copiii aflați în risc de sărăcie și ceilalți copii, iar ISJ Iași a lansat noi proiecte educaționale dedicate copiilor vulnerabili și celor cu cerințe educaționale speciale arată că problema rămâne una actuală. Cu alte cuvinte, în Iași, abandonul școlar nu poate fi separat de dificultățile sociale ale familiei. Acolo unde veniturile sunt fragile, părinții sunt plecați, sprijinul școlii este limitat, iar distanța față de oportunități este mai mare, copilul este cel care iese primul din sistem.

Pentru Iași, miza nu mai este doar să producă olimpici, centre de excelență și universități puternice. Miza reală este să nu piardă, an de an, sute de copii înainte ca aceștia să ajungă măcar la capătul școlii obligatorii. Altfel, județul va continua să trăiască în această dublă realitate: vârf academic în oraș și vulnerabilitate educațională în satele din jur.

Dan DIMA