Sfânta Blandina de la Iași, cinstită la Catedrala Mitropolitană

Catedrala Mitropolitană va găzdui duminică, 17 mai 2026, proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași. Evenimentul readuce în atenție destinul Blandinei Gobjilă, supraviețuitoare a deportării în Siberia și una dintre figurile de credință legate profund de Iași.

Evenimentul are o puternică semnificație spirituală pentru Iași, orașul în care Blandina Gobjilă, cunoscută de contemporani drept „mama Blandina”, și-a trăit ultimii ani în rugăciune, discreție și slujire. Canonizarea generală a celor 16 femei românce cu viață sfântă a fost proclamată la Patriarhia Română pe 6 februarie 2026. Hotărârea fusese aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025.

Cine a fost „mama Blandina”

Blandina Gobjilă s-a născut în 1906, în Basarabia, într-o familie de preot. A fost învățătoare, soție și mamă, înainte ca viața ei să fie schimbată dramatic de deportarea în Siberia.

După anexarea Basarabiei de către URSS, soțul ei a fost arestat în mai 1941. O lună mai târziu, în iunie 1941, a fost arestată și ea. A fost considerată „dușman al poporului” și a trecut prin închisori, lagăre, foamete, muncă forțată și umilințe. În Siberia, a muncit în condiții grele și a trecut prin boală, frig și epuizare. Potrivit textului biografic transmis de Arhiepiscopia Iașilor, într-un lagăr a întâlnit 200 de călugărițe condamnate pentru activitate religioasă, alături de care rostea acatiste și participa la rugăciuni. A fost eliberată în 1949, însă nu i s-a permis imediat să se întoarcă acasă. Abia în 1956 a primit libertatea de a pleca, iar în 1957 a ajuns în România.

Iașul, ultimul capitol al vieții sale

La scurt timp după sosirea în România, Blandina Gobjilă s-a stabilit la Iași. Orașul avea să devină locul ultimilor ei ani. Cei care au cunoscut-o au reținut imaginea unei femei smerite, discrete, neobosite în rugăciune și gata să ajute. Blandina Gobjilă a murit la 24 mai 1971. A fost înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Iași, în mormântul familiei Stoleriu. Potrivit mărturiilor păstrate, la înmormântarea ei au venit foarte mulți preoți și credincioși, iar strada din jurul bisericii era plină de oameni.

Șase sfinte propuse de Arhiepiscopia Iașilor

Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași se numără între cele 16 femei românce cu viață sfântă a căror canonizare a fost proclamată general la Patriarhia Română. Dintre acestea, șase sfinte au fost propuse spre canonizare de Arhiepiscopia Iașilor: Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, Sfânta Olimpiada de la Fărcașa, Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec și Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu. După proclamarea locală de la Mănăstirea Durău, dedicată Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, urmează evenimentul de la Iași, dedicat Sfintei Blandina. 

În vară sunt programate și proclamările locale pentru Sfânta Olimpiada de la Fărcașa și pentru sfintele de la Văratec.

Maura ANGHEL