Sibienii cer statuia lui Goga, de la Iași!

Un sibian stabilit în Germania, Radu Gheorghe, fost impresar al legendarei trupe RIFF, a lansat un apel mai puțin obișniut către comunitatea și autoritățile din Sibiu. Acesta insistă ca autoritățile locale să solicite oficial bustul poetului Octavian Goga, amplasat din 2021 la Iași, în zona Copou, dar îndepărtat zilele trecute din spațiul public. Se cere ca bustul să fie „repatriat” simbolic în locurile de origine ale poetului - Sibiu sau Rășinari.

Pentru Radu Gheorghe, ceea ce s-a întâmplat la Iași nu este o simplă decizie administrativă, ci un act pe care îl consideră echivalent cu o „epurare culturală”. Într-un discurs încărcat emoțional, el vorbește despre o Românie care riscă să-și șteargă trecutul „cu dalta și ciocanul”, sub presiunea unor interpretări contemporane ale istoriei.

El invocă figura complexă a lui Goga: poetul care a mobilizat conștiința națională înainte de Marea Unire, dar și politicianul controversat, cu decizii dure și profund criticate în epoca modernă. Tocmai această dualitate devine miezul conflictului: poate fi separată opera de biografie? Sau trecutul politic anulează definitiv contribuția culturală?

Din Copou la depozit. Diaspora intră în joc: „Acasă e locul lui”

Decizia de a îndepărta bustul nu a venit din senin. Ea a fost luată după ce Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a cerut Primăriei şi Consiliului Local Iași ca statuia să fie înlăturată. În acest context, numele lui Goga a fost readus în prim-plan nu ca poet, ci ca fost prim-ministru al României în perioada 1937–1938, când a semnat măsuri dure împotriva evreilor.

Rezultatul: monumentul a fost scos din spațiul public și depozitat, declanșând un val de reacții care depășește granițele Iașului.

De la sute de kilometri distanță, din Germania, Radu Gheorghe lansează o inițiativă care ar putea deveni precedent: mutarea bustului în județul Sibiu. Argumentul său este simplu și puternic: acolo unde s-a născut Goga, memoria lui poate fi înțeleasă „în toate nuanțele”, nu redusă la o etichetă politică.

Propunerea merge mai departe decât un simplu apel. Se solicită implicarea Primăriei Sibiu pentru preluarea monumentului, lansarea unei campanii naționale de strângere a 100.000 de semnături, pregătirea unei inițiative legislative pentru protejarea patrimoniului cultural. Este, practic, o ofensivă civică în toată regula.

O societate prinsă între două extreme

Cazul Goga scoate la suprafață o fractură profundă în societatea românească. Pe de o parte, cei care susțin că legea trebuie aplicată strict, indiferent de contextul cultural. Pe de altă parte, cei care văd în astfel de decizii o formă de „ștergere” a identității naționale.

Inițiatorul merge și mai departe, avertizând asupra unui posibil „efect de domino”. Dacă criteriul moral absolut devine standardul, spune el, atunci lista ar putea continua cu alte nume mari ale culturii române.

Deocamdată, autoritățile nu au reacționat concret, însă presiunea publică începe să se acumuleze. Carmen DEACONU