Tot mai mulți părinți refuză vaccinarea copiilor

* neîncrederea, confuzia și influența informațiilor false continuă să afecteze grav deciziile ieșenilor privind imunizarea copiilor

România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize sanitare din ultimii ani, iar cifrele privind vaccinarea copiilor ridică un semnal de alarmă fără precedent. Aproape 20.000 de copii au fost identificați drept „restanțieri” la vaccinarea ROR - vaccinul esențial împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei - într-un moment în care reapariția epidemiilor devine o amenințare reală pentru sănătatea publică.

Campania națională „Copil vaccinat = copil protejat”, organizată de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, cu sprijinul Crucea Roșie Română, a scos la iveală dimensiunea unui fenomen care îngrijorează tot mai mult autoritățile medicale: scăderea dramatică a acoperirii vaccinale la nivel național.

În doar zece zile de campanie, desfășurate între 20 și 30 aprilie în peste 30 de localități din opt județe, între care și Iași, autoritățile au identificat 19.528 de copii nevaccinați sau cu schema incompletă. Dintre aceștia, doar 694 au fost imunizați efectiv în cadrul acțiunii, o cifră care arată cât de dificilă a devenit recuperarea decalajelor de vaccinare într-o societate tot mai polarizată și neîncrezătoare.

Contextul epidemiologic este considerat extrem de sensibil. Între 2023 și 2025, România a raportat peste 35.700 de cazuri de rujeolă și 30 de decese asociate bolii, într-un moment în care specialiștii avertizează că rata de vaccinare pentru unele vaccinuri esențiale a coborât la minime istorice. Practic, boli considerate aproape eradicate în urmă cu câțiva ani revin acum agresiv în comunități vulnerabile.

Iașul a fost identificat ca un punct sensibil

În judetul Iași, activitățile de recuperare a restanțierilor la vaccinarea ROR, cu prioritate pentru copiii cu vârsta de până la 14 ani, s-au desfășurat în cartierele Alexandru cel Bun și Dacia din municipiul Iași, în Zona Pașcani Deal din municipiul Pașcani, precum și în cele 3 localități rurale arondate: Gâștești, Boșteni și Sodomeni.

Iașul a fost identificat ca un punct sensibil, organizatorii raportând un nivel redus de adresabilitate în mediul urban. Chiar și în condițiile campaniilor de informare, mulți părinți au refuzat vaccinarea copiilor, iar diferența dintre numărul copiilor prezenți și cel al copiilor vaccinați efectiv a rămas semnificativă.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, în județul Iași a fost aplicat inclusiv un chestionar online în 13 unități de învățământ, privind percepțiile și nivelul de informare despre vaccinare. Rezultatele au confirmat indirect ceea ce medicii și epidemiologii avertizează de mai mulți ani: neîncrederea, confuzia și influența informațiilor false continuă să afecteze grav deciziile privind imunizarea copiilor.

România încearcă să recupereze ani întregi de scădere a încrederii în vaccinare

Vaccinarea s-a realizat atât prin caravane mobile ale Crucii Roșii - ambulanțe și cabinete medicale mobile - cât și în cabinetele medicilor de familie implicați în proiect. În fiecare punct de vaccinare au fost prezenți reprezentanți ai Direcțiilor de Sănătate Publică, în timp ce voluntarii Crucii Roșii au asigurat logistica și comunicarea cu beneficiarii.

În spatele acestei mobilizări se află însă o realitate îngrijorătoare: România încearcă să recupereze ani întregi de scădere a încrederii în vaccinare într-un moment în care riscul epidemiologic crește accelerat. Iar specialiștiii avertizează că fără campanii mai ample, implicarea activă a medicilor de familie și o comunicare adaptată fiecărei comunități, fenomenul ar putea deveni și mai dificil de controlat.

Organizatorii campaniei recomandă acum o schimbare de strategie: orientarea prioritară a caravanelor către mediul rural, extinderea perioadelor de informare înainte de vaccinare, implicarea liderilor locali și integrarea unor servicii medicale complementare pentru a crește participarea populației. Nicoleta ZANCU