Tradiții de Buna Vestire. Blagoveștenia și Ziua Cucului, când aflăm cum va fi vremea de Paște

* sărbătorită în fiecare an pe 25 martie, Buna Vestire este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin dedicate Maicii Domnului și unul dintre marile repere spirituale ale Postului Paștelui * cunoscut și sub numele de Blagoveștenia, momentul marchează momentul în care Fecioara Maria a primit vestea nașterii lui Iisus, dar păstrează și un bogat strat de tradiții populare, obiceiuri și superstiții legate de începutul primăverii, de cuc și de dezlegarea la pește

Buna Vestire, prăznuită pe 25 martie, este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului și este așezată în calendar cu exact nouă luni înainte de Crăciun, momentul nașterii lui Iisus Hristos. În tradiția veche, sărbătoarea mai poartă și numele de Blagoveștenia, termen provenit din slavonă.

Potrivit Evangheliei după Luca, Fecioara Maria, crescută la Templu și aflată sub tutela Dreptului Iosif, a fost aleasă de Dumnezeu și a primit vestea întrupării prin Arhanghelul Gavriil. Mesajul transmis a rămas unul dintre cele mai puternice momente ale spiritualității creștine: „Bucură-te, cea plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Şi vei lua în pântece, şi vei naşte fiu, şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema.” Totodată, Arhanghelul i s-a arătat și lui Iosif, vestindu-i că ceea ce s-a zămislit în Maria este de la Duhul Sfânt. Din acest episod biblic s-a născut una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății.

Povestea cucului

În tradiția populară românească, Buna Vestire este cunoscută și drept Ziua Cucului. Sărbătoarea era privită ca un prag simbolic al primăverii, momentul în care se întorc păsările călătoare, iar cele rămase peste iarnă încep să își facă cuiburi. Tot acum, spune credința populară, cucul cântă pentru prima dată în an.

În jurul acestei păsări s-au adunat numeroase legende și credințe. Una dintre ele spune că cucul ar fi fost cândva o pasăre măiastră, cu pene de aur, înșelată și apoi condamnată să fie căutată și auzită doar între Buna Vestire și Sânziene. În imaginarul popular, felul în care este auzit cucul pentru prima dată în an poate prevesti norocul celui care îl ascultă. Se spunea că este bine să fii sătul, vesel și cu bani în buzunar atunci când îi auzi cântecul, iar dacă acesta vine din partea dreaptă, anul va fi bun.

Buna Vestire era și un moment al întrebărilor despre viitor. Fetele obișnuiau să întrebe cucul când se vor mărita, iar numărul cântecelor auzite era interpretat ca număr de ani până la nuntă. Dacă pasărea nu răspundea deloc, se credea că mariajul este foarte aproape.

Sărbătoarea era marcată, înainte de toate, prin nemuncă și participare la slujba de la biserică. Credința populară spunea că orice lucru făcut în această zi se poate strica. În unele zone, precum Bucovina, oamenii evitau să pună ouă la cloșcă, de teamă că ar putea ieși pui cu două capete.

Tot pe 25 martie, gospodarii făceau ritualuri de purificare a spațiului. Curțile și grajdurile erau tămâiate, în livezi se aprindeau focuri, iar pomii care nu rodise în anul anterior erau amenințați simbolic cu toporul și li se turna țuică la rădăcină, într-un gest menit să cheme fertilitatea și belșugul.

Din tradiție nu lipsesc nici superstițiile legate de liniștea din casă. Se spunea că de Buna Vestire oamenii nu trebuie să se certe, pentru că supărările din această zi se pot întinde asupra întregului an. De asemenea, era obiceiul să se pună pe pragul casei pâine și sare, pentru hrana îngerilor.

Un loc aparte în această sărbătoare îl are dezlegarea la pește, păstrată chiar dacă Buna Vestire cade miercurea sau vinerea. Credința populară spune că cel care gustă pește în această zi se va simți tot anul „ca peștele în apă”. În lumea satului exista și un gest ritualic aparte: pescarii prindeau un pește, îi puneau anafură în gură, apoi îl lăsau din nou în apă, pentru noroc și spor la pescuit.

Buna Vestire era privită și ca o zi bună pentru semnele vremii. În credința populară, cum este vremea pe 25 martie, așa va fi și de Florii și de Paște. De aceea, sărbătoarea nu era doar un reper religios major, ci și o zi în care oamenii încercau să citească semnele anului care începea să se deschidă odată cu primăvara.

Maura ANGHEL