Unul dintre cele mai controversate și tulburătoare volume din istoria Europei a ajuns la Iași!

Sub escorta Jandarmeriei și în condiții stricte de securitate, un exemplar original al celebrului „Malleus Maleficarum” – temutul „Manual al Inchiziției” publicat în 1487, a ajuns la Iași. Acesta va putea fi văzut la Palatul Braunstein, în cadrul spectaculosului Romanian Creative Week 2026.

Evenimentul transformă orașul într-o veritabilă capitală europeană a artei contemporane, iar expoziția dedicată uneia dintre cele mai întunecate cărți din istorie promite să devină unul dintre cele mai discutate momente culturale ale anului.

Cartea, împrumutată special de la Muzeul Naţional Brukenthal, este considerată unul dintre simbolurile cele mai dure ale represiunii medievale. „Malleus Maleficarum” – cunoscut drept „Ciocanul Vrăjitoarelor” – a stat la baza unor secole de persecuții, procese și execuții care au marcat dramatic istoria Europei. Acum, aproape 540 de ani mai târziu, volumul este readus în atenția publicului într-o reinterpretare artistică radicală, care vorbește despre frică, control social, manipulare și stigmatizare.

La Iași, expoziția nu se limitează însă la simpla prezentare a unei relicve istorice. Organizatorii RCW 2026 au construit în jurul cărții un adevărat univers gotic și psihologic, în care publicul este provocat să confrunte teme incomode despre putere, obediență și violența simbolică exercitată asupra individului și, în special, asupra femeilor.

Atmosfera expoziției este una aproape cinematografică

Vizitatorii vor traversa instalații senzoriale, performance-uri imersive și spații artistice care combină sunetul, lumina, mirosul și obiectele într-o experiență intensă și tulburătoare. Totul pornește de la instalația „Tales of the Dead”, realizată de artiștii Elena Urucatu și Carlos Mate, un duo româno-spaniol care transformă lectura și memoria într-un ritual artistic hipnotic.

Între 13 și 17 mai, aceștia vor susține 20 de performance-uri cu acces limitat, în format one-to-one, în care fiecare spectator intră singur într-o experiență aproape ritualică. Inspirate din atmosfera sumbră a anului 1816 – „anul fără vară”, asociat nașterii imaginarului gotic modern și al mitului lui Frankenstein – intervențiile artistice promit să șocheze și să fascineze deopotrivă.

În paralel, artista scoțiană Lynne Hocking propune una dintre cele mai puternice instalații ale expoziției: o reconstrucție simbolică a unei genealogii feminine care traversează aproximativ 50.000 de ani de istorie. Folosind războiul de țesut și tehnici textile tradiționale, artista transformă ADN-ul matern și memoria biologică într-o impresionantă arhivă vizuală ontemporană.

Stigmatizarea socială și religioasă a corpului feminin

Expoziția merge și mai departe, explorând obsesiv modul în care corpul femeii a fost transformat de-a lungul istoriei într-un teritoriu al condamnării și controlului. Artistul Mihai Negru investighează direct stigmatizarea socială și religioasă a corpului feminin, în timp ce lucrările lui Radu Belcin și Bianca Mann construiesc imagini apăsătoare despre pierderea identității, fragilitate și anxietate colectivă.

Un alt punct de atracție îl reprezintă contribuția artistului canadian Ghassan Naji, cunoscut pentru lucrările realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Acesta aduce în expoziție o viziune distopică în care simbolurile războiului și terorii se transformă continuu, sugerând că violența istorică nu a dispărut niciodată cu adevărat, ci doar și-a schimbat forma.

Întreaga expoziție de la Braunstein pare construită pentru a provoca publicul să privească dincolo de simpla fascinație pentru trecutul întunecat al Inchiziției. În realitate, proiectul vorbește despre mecanisme contemporane de excludere, despre frică și despre felul în care societățile continuă să producă stigmatizare și control social, chiar și în epoca modernă.

Faptul că un exemplar autentic al „Malleus Maleficarum” este expus la Iași transformă ediția din acest an a Romanian Creative Week 2026 într-un eveniment cu ecouri internaționale. Cartea, păzită atent și prezentată în condiții speciale de securitate, devine astfel nu doar o piesă de muzeu, ci și centrul unei dezbateri culturale uriașe despre memorie, putere și fricile care continuă să modeleze societatea contemporană. Carmen DEACONU