Zeci de mii de elevi din Iași fac consiliere școlară, dar puțini știu ce carieră vor urma

* în 2026, una dintre cele mai puțin discutate crize din școala ieșeană nu ține nici de note, nici de manuale, ci de direcție * elevii învață pentru examene, adună medii bune, dar ajung în anii decisivi fără să știe clar ce liceu, ce facultate sau ce meserie li se potrivește * deși sistemul de consiliere școlară s-a extins în ultimii ani, iar CJRAE Iași acoperă oficial întreg județul printr-o rețea amplă de specialiști, alegerea carierei rămâne una dintre marile neclarități ale elevilor

În documentele oficiale ale Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași, consilierea vocațională nu apare ca un serviciu marginal, ci ca parte clară din misiunea instituției. Anuarul enumeră explicit „servicii de consiliere vocațională, orientare școlară și profesională”, semn că statul știe, cel puțin la nivel de arhitectură instituțională, că elevul trebuie ajutat nu doar să promoveze, ci și să aleagă.

Problema este că nevoia reală din școli rămâne uriașă. Într-o analiză privind nevoile de consiliere, realizată pe un eșantion de 7.223 de elevi, 4.159 părinți și 1.491 cadre didactice, printre problemele cu incidență mare și foarte mare semnalate de elevi apare explicit „alegerea oportună a carierei”. În aceeași analiză, și părinții indică „orientarea în carieră” printre nevoile importante. Asta înseamnă că nesiguranța legată de viitor nu este doar o impresie vagă sau o temere de familie, ci o realitate măsurată oficial în școlile din județ.

Pe hârtie, Iașul stă mai bine decât în urmă cu câțiva ani. Raportul de activitate al CJRAE pentru anul școlar 2023–2024 arată că activitatea celor 133 de profesori consilieri se desfășura în 82 de unități din mediul urban și 111 unități școlare din mediul rural. Tot instituția notează că, începând cu anul școlar 2023–2024, și-a extins rețeaua prin înființarea a 50 de cabinete de consiliere școlară în mediul rural, astfel încât fiecare unitate de învățământ din județul Iași să beneficieze de servicii de consiliere școlară. Pentru 2026, aceasta este imaginea oficială: o rețea mare, extinsă, prezentă în tot județul.

Numai că existența rețelei nu rezolvă automat problema. Lista publică a profesorilor-consilieri de pe site-ul CJRAE Iași arată limpede că, în multe cazuri, un singur specialist este arondat la două sau chiar trei unități de învățământ. Cu alte cuvinte, consilierea există administrativ, dar timpul real care poate fi acordat fiecărui elev diferă mult de la o școală la alta. În municipiu, consilieri sunt asociați unor unități precum Colegiul Național „Costache Negruzzi”, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Școala Gimnazială „Alexandru Vlahuță” sau Școala Gimnazială „Otilia Cazimir”, iar în județ apar frecvent arondate comune și școli multiple sub același nume de specialist.

„Elevul din Iași este pregătit să răspundă bine la teste, dar nu întotdeauna și la întrebarea Ce fac mai departe cu viața mea?. Știe să alerge după medii, după filiere bune, după colegii cu prestigiu, dar nu mereu și să-și înțeleagă aptitudinile, ritmul, valorile sau tipul de profesie în care ar putea rezista și crește pe termen lung. Când consilierea vocațională ajunge târziu, rar sau formal, rezultatul se vede mai târziu: licee alese din inerție, facultăți începute din presiune socială, abandon discret sau reconversii făcute după ani pierduți. Aceasta este concluzia incomodă pe care o sugerează datele publice: școala ieșeană a devenit mai bună la a organiza consilierea, dar nu suficient de bună la a transforma această consiliere într-o decizie clară de carieră pentru cât mai mulți elevi”, a spus Elena Grigoriu, specialist în HR.

Întrebarea reală este dacă școala reușește să ajungă suficient de devreme și suficient de aplicat la elevul care învață mult, dar încă nu știe ce va deveni. Iar în 2026, răspunsul pare să fie același pe care îl intuiesc de ani buni părinții și profesorii: consiliere se face, dar claritatea de drum nu ajunge, încă, la fel de departe ca sistemul care o raportează.

Teona SOARE