În presa din Germania se dezvăluie motivul pentru care România NU a fost invitată la masa liderilor europeni

În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă. Dacă ar ține cont de principiile democrației liberale ar trece necondiționat de partea europenilor, dar România ia în calcul și alte variabile, cum ar fi nevoia sprijinului american în apărarea imediată a țării în caz de nevoie, dependența de avioanele și elicopterele cumpărate din Statele Unite și, în general, de armele mai mult sau mai puțin sofisticate comandate tot de dincolo de ocean.

Șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu a motivat absența României de la summit-ul de urgență cerut de președintele Franței, spunând că e vorba despre „un grup informal de lucru”, care „s-a mai reunit de două ori până acum” și că, oricum „la Paris nu se iau decizii care să se refere la securitatea, stabilitatea regională, flancul estic și România în special”. Diaconescu susține că este vorba doar despre „o discuție în ceea ce privește capacitățile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei care să se constituie în garanții de securitate credibile”. În plus, e posibilă și analizarea unui plan prin care Ucraina „să obțină automat aderarea la NATO dacă acordul de încetare a focului ce urmează să se stabilească într-o formă cât mai rapidă este încălcat de Rusia”. Șeful cancelariei prezidențiale subliniază că Parteneriatul Strategic cu SUA „funcționează impecabil" și că „nu există absolut niciun fel de semnal în ceea ce privește diminuarea interesului american, implicit al României sub administrația Trump”.

Summit-ul, convocat de Emmanuel Macron

Summit-ul de la urgență de la Paris a fost convocat de președintele Emmanuel Macron pentru a răspunde grabei cu care SUA au început aranjamentele pentru negocierile cu Rusia în absența Europei și a Ucrainei, dar și discursului critic la adresa Europei susținut la Conferința pentru Securitate de la München de vicepreședintele american JD Vance. Oficialul american s-a referit la anularea alegerilor prezidențiale din România ca la o soluție nedemocratică făcută pe baza unor „suspiciuni șubrede ale serviciilor secrete” și a „presiunilor enorme venite dinspre vecinii europeni ai României”. Pentru el, amenințările nu vin din Rusia și China, ci din „interiorul” Europei, care nu împărtășește aceleași valori fundamentale ca SUA. Valorile despre care vorbea JD Vance s-au văzut imediat la întâlnirea pe care a avut-o cu șefa AfD, formațiunea extremistă aflată pe un trend crescător înaintea alegerilor anticipate din Germania.

Criticilor venite dinspre numărul doi al administrației americane, dar și discuțiilor pe linia Washington-Moscova, le-au răspuns mai mulți lideri europeni, inclusiv șeful Conferinței pentru Securitate de la Munchen, Christoph Heusgen care avertizat cu lacrimi în ochi că Europa nu e doar ceva frumos pe care trebuie să-l avem, ci e ceva esențial de păstrat. Premierul polonez a declarat că „Europa are nevoie urgent de un plan de acțiune propriu cu privire la Ucraina și securitatea noastră, altfel alte puteri globale vor decide asupra viitorului nostru. Şi nu neapărat în conformitate cu interesele noastre”. Uniunea Europeană trebuie să participe la negocierile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina pentru a desena viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Ungaria: Liderii frustrați se întâlnesc

În schimb, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a declarat că azi se întâlnesc la Paris „liderii europeni frustrați, pro-război și anti-Trump” pentru „a împiedica un acord de pace în Ucraina”. Lideri din opt state europene se întâlnesc la invitația lui Emmanuel Macron la Paris: Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Olanda, Danemarca și Polonia. Prim-ministra Italiei, ultra-conservatoarea Giorgia Meloni, care are o relație specială cu Donald Trump a cerut azi să fie primite la acest summit și alte state est-europene care au avut contribuții importante în favoarea Ucrainei în ultimii trei ani. Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu i-a spus generalului Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia-Ucraina, că „România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite” și că vrea să participe, alături de aliații din NATO și UE, la tratativele de pace și la reconstrucția Ucrainei. Printre argumentele sale în favoarea chemării României la masa negocierilor și reconstrucției stau cifrele: „România a sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți ucrainieni. Am cedat Ucrainei una din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”.

România pendulează între democrația liberală ale cărei principii stau la baza construcției europene și iliberalismul mărturisit de premierul ungar, preluat de Austria și Slovacia, în curs de adoptare în Statele Unite. JD Vance a vorbit despre democrație, dar a respins liberalismul. Liberalismul spre deosebire de democrație nu a prins niciodată rădăcini în Europa Răsăriteană, scria politologul bulgar Ivan Krastev, fiindcă liderii din această parte a lumii au acceptat și susținut alegerile libere, dar foarte rar au fost de acord că societatea modernă trebuie să tolereze diversitatea și să respecte statul de drept. Pentru politicienii iliberali democrația se rezumă la alegeri, dar cât de corecte pot fi alegerile, dacă presa nu e liberă, dacă un stat inamic contorsionează rezultatele, dacă nu toți locuitorii societății nu au aceleași drepturi? În această nouă paradigmă, Statele Unite nu mai reprezintă puterea liberală a lumii, ci pare să treacă de partea „democrațiilor suveraniste” ca Rusia și să folosească în interior iliberalismul, o ideologie care disprețuiește toleranța și minoritățile, care crede în puterea majorității de a face tot ce poate, respinge echilibrul puterilor în

Material de Lucian Negrea stiripesurse.ro