Modelul 'RDG-RFG': Fostul șef NATO propune ruperea Ucrainei în două, iar partea de Vest să fie primită în alianță

Volodimir Zelenski, în „planul său de victorie", a sugerat ca aliații occidentali să ofere Ucrainei garanții de securitate „similare unui pact de apărare reciprocă atunci când aderă la NATO".

Asta se poate face, spune Jens Stoltenberg, care a condus alianța timp de un deceniu, chiar dacă garanția nu se aplică întregului teritoriu recunoscut internațional al Ucrainei.

Țările occidentale trebuie să ofere și să formeze condiții care să le permită ucrainenilor să stea la masă cu rușii "și să obțină ceva acceptabil pentru ei, ceva în care să supraviețuiască ca națiune independentă", a spus Stoltenberg

Asta ar putea include garanțiile NATO descrise în capitolul 5 (art. 5: „un atac asupra unei țări NATO este un atac asupra NATO în ansamblu"); dar aceste garanții vor asigura protecția doar a unei părți a teritoriului ucrainean, crede Stoltenberg.

„Dacă există o dorință, atunci se va găsi întotdeauna o soluție. Este nevoie de o linie, a cărei trecere va determina aplicarea articolului 5, iar Ucraina trebuie să controleze întregul teritoriu până la această graniță. Poate fi o linie care nu coincide neapărat cu o graniță recunoscută la nivel internațional.” O astfel de abordare, crede Stoltenberg, poate elimina temerile Statelor Unite și Germaniei, care acum nu vor să accepte Ucraina în NATO, temându-se că în acest caz vor fi atrase într-un război cu Rusia.

Cazul Finlandei

Pentru a găsi o cale de ieșire din conflictul actual care să permită Ucrainei să continue să trăiască în pace, el citează analogii istorice, precizând că nu merită să comparăm situațiile 100%. În timpul războiului cu URSS din 1939-1940, Finlanda a provocat pagube mult mai mari Armatei Roșii decât s-ar fi putut aștepta, dar în cele din urmă, a fost forțată să renunțe la 10% din teritoriul său de dragul păcii. Ca urmare, "a primit o graniță sigură", subliniază Stoltenberg. Acest lucru a venit cu prețul neutralității, pe care Finlanda a menținut-o timp de mai bine de 80 de ani, până când a aderat la NATO după atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Cazul Germaniei de Vest și de Est

Dar există un alt exemplu, mai relevant, spune Stoltenberg - Germania postbelică, pe care NATO a început să o apere

Jens Stoltenber: „Germania de Vest considera Estul ca parte a Germaniei cu drepturi depline. Nu aveau o ambasadă în Berlinul de Est. Dar NATO, desigur, a protejat doar Germania de Vest.”

Un alt exemplu este Japonia, căreia Statele Unite îi oferă garanții de securitate, dar fără a ține cont de Insulele Kurile, pe care Japonia le consideră teritoriul său, iar Rusia le consideră ale sale.

Potrivit lui Stoltenberg, el și-a dat seama că Putin va dezlănțui cel mai mare război din Europa din 1945 la mijlocul toamnei anului 2021, cu aproximativ o lună înainte ca Statele Unite să înceapă să declare public acest lucru, citând datele sale de informații. Unii lideri europeni - Olaf Scholz, Emmanuel Macron - nu au vrut să creadă acest lucru, a remarcat Stoltenberg: "Le-am spus: nu contează dacă credeți că probabilitatea acestui lucru este de 90% sau 10%... Trebuie să ne pregătim pentru faptul că acest lucru se va întâmpla".