Sociolog, după rezultatul alegerilor: Matematic, legitimitatea e clară. Reprezentativitatea, mai puțin

Prezența extrem de scăzută la alegerile parțiale a deschis o nouă dezbatere despre cât de legitimi sunt, de fapt, câștigătorii acestor scrutinuri. Doar 32,7% dintre bucureșteni au mers la urne, iar în alte orașe—precum Buzău—participarea a fost chiar mai mică, în jurul valorii de 24%. Sociologul IRES Antonio Amuza a explicat cum se traduce acest fenomen și ce vulnerabilități politice ascunde.

„Matematic, legitimitatea e clară. Reprezentativitatea, mai puțin.”

„Dacă ai o prezență de 24%, iar candidatul câștigă cu 50% din voturi, înseamnă că 12% din populația cu drept de vot a orașului respectiv îl susține”, a explicat Amuza. „Asta nu e surprinzător pentru modul în care arată scrutinele din România.”

Sociologul spune că tocmai acest „deficit de reprezentativitate” explică și nivelul scăzut de încredere pe care oamenii îl au în politicieni—uneori chiar în cei pe care i-au ales: „Mulți candidați promit schimbări imediate. Oamenii își cresc speranțele, apoi politicienii se lovesc de hățișurile birocratice și nu pot livra atât de repede. Frustrarea apare aproape inevitabil la câteva săptămâni după vot.”

De ce își dezamăgesc românii atât de repede propriii candidați?

Amuza respinge ideea că alegătorii ar avea o predispoziție „specială” de a-și detesta rapid aleșii. Explicația, spune el, este una pur tehnică:

„Nu e vorba că românii vor musai să-și urască aleșii. E o problemă matematică și una de așteptări. Cei aleși reprezintă procente mici din populație, promisiunile sunt mari, iar livrările lente. De aici apare ruptura.”

Sociologul atrage însă atenția și asupra unei crize mai profunde: „România are o problemă de leadership. În ce măsură politicienii sunt reprezentanții tuturor? Declarativ, toți pretind asta. În practică, societatea rămâne extrem de polarizată.”

Electoratul bucureștean, extrem de volatil: „Nu partidul decide, ci figura candidatului”

Capitala a fost în ultimul deceniu scena unei migrații electorale spectaculoase: de la PSD (Gabriela Firea), la USR (Nicușor Dan), iar acum la PNL (Ciprian Ciucu). Amuza nu vede în acest traseu o schimbare ideologică, ci o orientare puternică spre profilul candidatului:

„Pentru mulți români contează foarte mult figura politicianului—să aibă față de primar, față de președinte, să pară gospodar. Nu culoarea politică e decisivă, ci credibilitatea.”

În cazul lui Ciprian Ciucu, spune sociologul, percepția publică a jucat un rol uriaș:

„Mulți dintre participanții la focus grupuri credeau chiar că vine dinspre USR. Nu știau că e PNL. A fost decodificat ca sincer, autentic, și asta a contat enorm.”

Un vot pentru Ciucu, dar nu neapărat pentru guvern

Întrebat dacă victoria liberalului poate fi interpretată ca un vot de încredere pentru guvernul condus de Ilie Bolojan, Amuza este rezervat. Deși premierul a fost foarte prezent în campanie—„a luat lumină”, cum s-a comentat în spațiul public—sociologul atrage atenția că alegătorii din Capitală nu votează reflex partidul:

„În București, alegerea primarului se face preponderent pe profilul persoanei, nu pe apartenența politică. E mai greu de atribuit guvernului un astfel de vot.”

Ariton Eduard psnews.ro