Una din trei nașteri din România are loc fără control prenatal

* un nou raport privind sănătatea mamei și copilului arată cât de mare rămâne ruptura dintre România rurală și cea urbană * în comunitățile în care medicina de familie a primit aparatură, 98% dintre gravide au ajuns însă la cel puțin un control sau la o investigație prenatală

Aproape una din trei nașteri din România are loc fără niciun control prenatal, într-o țară în care mortalitatea infantilă continuă să fie mai ridicată în mediul rural. Datele apar în raportul de impact al programului „Primul pas spre sănătate”, publicat marți, 6 octombrie 2026, de Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom. Rezultatele arată însă și efectul pe care îl poate avea apropierea serviciilor medicale de femeile din comunitățile vulnerabile: în cabinetele implicate în program, 98% dintre gravide au beneficiat de cel puțin un control sau o investigație prenatală.

Mortalitatea infantilă, mai mare în satele României

În 2025, rata mortalității infantile a fost de 6,2 decese la 1.000 de copii născuți-vii în mediul rural, față de 4,8 la mie în mediul urban, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate în raport. Diferența indică inegalități persistente în accesul la servicii medicale pentru gravide, mame și copii. Distanța față de unitățile medicale, veniturile reduse, accesul inegal la prevenție și dificultatea de a ajunge constant la consultații sunt câteva dintre cauzele care mențin această ruptură. În aceste condiții, cabinetul medicului de familie poate deveni singurul punct medical aflat la îndemâna unei femei însărcinate.

Ediția a treia a programului „Primul pas spre sănătate”, derulată între aprilie 2025 și martie 2026, a dotat 61 de cabinete de medicină de familie din comunități defavorizate, din 25 de județe. Cabinetele deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide și au primit, între altele, ecografe, electrocardiografe, aparate Holter, pulsoximetre și dopplere fetale.

98% dintre gravidele din program au ajuns la un control

Efectul apare direct în cifre. 64% dintre medicii de familie spun că și-au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală, iar 98% dintre femeile însărcinate din comunitățile incluse au beneficiat de cel puțin un control sau o investigație prenatală. În același timp, 71% dintre medici consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive. Pentru femeile care au beneficiat de program, medicul de familie a devenit principala poartă de intrare în sistemul medical. 92% îl indică drept principala sursă de informații despre sănătate în timpul sarcinii și după naștere, iar 96% spun că au primit informații sau consiliere privind sănătatea mamei și copilului. Totodată, 96% dintre beneficiare au fost consultate în cabinetul medicului de familie, 72% au făcut analize de sânge, iar 80% afirmă că serviciile au fost complet gratuite. Pentru 67% dintre femei, investigațiile disponibile local au eliminat nevoia deplasării la alte unități medicale pentru servicii similare.

Gravidele minore, categoria cu cel mai mare risc de a rata controalele

Una dintre cele mai dure concluzii privește adolescentele însărcinate. Doar 3% dintre medicii chestionați consideră că gravidele minore efectuează toate controalele recomandate, iar 15% apreciază că acestea fac majoritatea consultațiilor necesare.

Principala barieră indicată de medici este nivelul scăzut de educație pentru sănătate, menționat de 85% dintre respondenți. Urmează condițiile socio-economice precare, cu 74%, lipsa sprijinului familiei, 43%, și lipsa informării, 33%. Datele arată că simpla existență a unui cabinet medical nu este suficientă. Pentru gravidele foarte tinere, accesul la investigații trebuie dublat de informare, sprijin familial și intervenție socială.

Medicina de familie poate reduce drumurile către spital

Aproape jumătate dintre medicii implicați în program, 44%, spun că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ. În același timp, principalele teme pentru care medicii consideră că este nevoie de mai multă educație pentru sănătate sunt vaccinarea copilului și planificarea familială, ambele indicate de 57% dintre respondenți, urmate de alăptare, cu 49%, și monitorizarea sarcinii, cu 43%. Programul a ajuns, după patru ediții, la 223 de cabinete dotate cu 2.020 de echipamente medicale, dintre care 62 de cabinete sunt incluse în ediția începută în 2026. Raportul pune astfel față în față două Românii: una în care o sarcină poate ajunge la naștere fără nicio consultație prenatală și alta în care aducerea unui ecograf, a unui doppler fetal și a serviciilor preventive în cabinetul de medicină de familie schimbă radical accesul femeilor la îngrijire.

Clara DIMA