Starea de haos. Ce efecte ar aduce suspendarea judecătorilor CCR la cererea avocatei AUR

Specialiștii în drept consultați de Cotidianul arată că, pe termen scurt cel puțin, o evenutală decizie de suspendare a judecătorilor CCR contestați de avocata AUR, Silvia Uscov, nu are efecte.

„În primul rând, hotărârea nu este definitivă, cel mai probabil va fi atacată cu recurs la instanța supremă. Plenul CCR ar trebui să constatate ca hotărârea CAB nu este opozabilă CCR și să o ignore definitiv”, a declarat un specialist în contencios administrativ care a dorit să-și păstreze anonimatul.

În continuare, cei doi judecători contestați pot participa la deliberările cauzelor de pe rolul Curții Constituționale, deoarece nu îi poate înlătura nimeni.

„Presiune va fi din partea opiniei publice, care va cere demisia ambilor judecători. Evident, exercitarea recursului suspendă suspendarea, cei doi pot rămâne în funcții până la o decizie definitivă a instanței supreme. Mai departe, dacă ÎCCJ spune că decretele de numire a celor doi trebuie suspendate definitiv, atunci Plenul CCR ar trebuie să constate că nu se pot aplica hotărârile instanțelor ordinare”, ne-a mai declarat un alt specialist în drept.

Proces inutil în cazul judecătorului Mihai Busuioc

De ce? Hotărârea Senatului, de exemplu, cea de numire a lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, poate fi atacată doar la CCR. Ea nu este de competența Curții de Apel și nici a instanței supreme, spune specialistul consultat de Cotidianul.

Respectiva hotărâre a fost atacată și lămurită prin decizia 344 din 1 iulie 2025, subliniază el. „Astfel, acțiunea în dosarul Mihai Busuioc este inadmisibilă de pe scaun, încă mă mir că un complet de la Curtea de Apel a respins excepțiile invocate luni în respectivul proces”, susține expertul.

În 2014, Curtea Constituțională a dat o decizie potrivit căreia „decretele Președintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiției „înaltei competențe profesionale”.

Obligat de lege să-l numească pe judecătorul CCR

Un alt specialist în Drept care a vorbit cu jurnalistul Cotidianul atrage atenția că un astfel de motiv invocat în instanță pică automat.

„În cazul Dacian Dragoș, opinia mea este că decretul de numire semnat de președintele Nicușor Dan nu se poate ataca în contencios. În limbaj juridic se numește „fine de neprimire”.

Respectivul decret vizează raporturile politice ale președintelui. El e obligat față de lege să facă numirea asta. Dacă se consideră că e de competența instanței de contencios, decretul trebuia atacat în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, adică prin august 2025, nu acum”, ne-a declarat expertul în contencios administrativ.

Ce se întâmplă cu deciziile CCR dacă decretele de numire a celor doi judecători CCR sunt, totuși, anulate definitiv de instanță?

Ele rămân valabile în totalitate. Adică, niciun efect.

Curtea de Apel București a amânat pentru 16 ianuarie decizia asupra contestațiilor făcute de avocata și membra AUR, Silvia Uscov, față de numirea a doi judecători CCR, propuși de președintele Nicușor Dan și de PSD.

Tot pe 16 ianuarie Curtea Constituțională se va pronunța – dacă se va întruni cvorumul – pe legea pensiilor magistraților, amânată de două ori din cauza absenței judecătorilor propuși de PSD.

Dumitru Puha cotidianul.ro