Aproape jumătate dintre românii vulnerabili nu ajung la dentist

* accesul la serviciile stomatologice rămâne o problemă socială majoră * 43,5% dintre românii vulnerabili care au nevoie de tratament nu îl primesc, iar accesul prin CASS rămâne limitat

Aproape jumătate dintre românii aflați în risc de sărăcie, deși au nevoie de tratament stomatologic, nu ajung să îl primească. Cifra este una dintre cele mai dure radiografii ale accesului la sănătate orală în România: 43,5% dintre persoanele vulnerabile au raportat nevoi stomatologice neacoperite în 2024, din motive legate de costuri, distanță sau liste de așteptare. În rândul persoanelor care nu se află în risc de sărăcie, procentul este mult mai mic, de 12,6%, ceea ce arată cât de mult depinde mersul la dentist de venituri. Datele sunt publicate de Eurostat, care arată că România se numără printre țările cu cele mai mari decalaje sociale în accesul la îngrijire dentară. 

La nivel general, România apare și între statele europene cu cele mai ridicate procente de persoane care spun că nu au primit îngrijirea stomatologică de care aveau nevoie. Eurostat indică pentru România o pondere de 16,2% a persoanelor cu nevoi stomatologice neacoperite, peste media europeană, în timp ce la nivelul Uniunii Europene principala cauză invocată pentru lipsa tratamentului dentar este costul prea mare. 

„În stomatologie, lipsa banilor nu înseamnă doar un zâmbet pierdut. Înseamnă durere, infecții, dificultăți de masticație, rușine, izolare și, uneori, agravarea unor probleme medicale care puteau fi prevenite”, a transmis Alin Udeanu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților din Stomatologie ANPPS. Potrivit acestuia, asociația nu se substituie actului medical, ci încearcă să construiască punți între pacienți, medici, clinici și comunitatea care poate susține financiar cazurile dificile. ANPPS anunță că a început deja să preia cazuri de pacienți care au nevoie de tratamente stomatologice și să colaboreze cu medici pentru identificarea unor soluții. Asociația a inițiat și campanii de screening, precum și acțiuni educaționale pentru prevenția afecțiunilor orale.

Clara DIMA