BPOC face ravagii în România: boala care „fură” respirații și vieți

* Iașul, în zona roșie a riscului de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC): poluare, trafic și mulți fumători * medicii ieșeni trag semnalul de alarmă: „Tot mai mulți pacienți ajung la spital cu BPOC în stadii avansate. Dacă rămâi fără aer, nu e doar oboseală. Poate fi începutul unei boli grave” * două crize pe an cresc riscul de deces cu 80%

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) rămâne una dintre cele mai periculoase și subdiagnosticate afecțiuni din România. Potrivit Societății Române de Pneumologie (SRP), un român din zece trăiește cu această boală, iar mulți nu știu acest lucru până când nu ajung la medic în stadii avansate, cu simptome severe și calitate a vieții drastic redusă.

Cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, medicii români trag un nou semnal de alarmă și îndeamnă populația să nu ignore simptomele timpurii: tuse persistentă, expectorație, gâfâială la efort și senzația de „lipsă de aer”.

Iașul, printre județele vulnerabile: poluare, trafic intens și un număr mare de fumători

Regiunea Moldovei, inclusiv județul Iași, se numără printre zonele cu prevalență ridicată a BPOC. Medicii atrag atenția că poluarea din marile orașe, traficul intens și expunerea profesională (construcții, industrie, agricultură) cresc semnificativ riscul îmbolnăvirii.

În Iași există o combinație periculoasă: mulți fumători, un trafic urban care generează particule fine și perioade în care calitatea aerului este sub limita recomandată. Toți acești factori cresc riscul apariției și agravării BPOC.

Statisticile arată că, în România, peste 8,3% dintre adulți sunt diagnosticați, dar numărul real de pacienți este mult mai mare, depășind 10%. În spitalele din Moldova, internările pentru crize acute de BPOC reprezintă un segment important al pacienților cronici.

SRP atrage atenția că această boală începe adesea discret, iar primele simptome sunt confundate cu oboseala sau efectele fumatului. „Începe cu o dificultate la efort: urcatul scărilor, mersul mai alert. După câteva luni, respirația devine dificilă și la eforturi mici. În stadiile avansate, boala apare și în repaus, cu senzația permanentă de sufocare”, explică prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

El subliniază că ignorarea acestor manifestări înseamnă pierderea ireversibilă a funcției pulmonare. Și, în multe cazuri, pacienții ajung la spital când boala este deja în stadiu sever.

Testări gratuite: spirometrii în București și Timișoara, dar și campanii educaționale în Moldova

Pentru ediția din acest an a Zilei Mondiale a BPOC, SRP organizează spirometrii gratuite pe 22–23 noiembrie 2025 în Sun Plaza (București) și Iulius Town (Timișoara).

Deși Iașul nu este anunțat printre centrele de testare, medicii pneumologi din județ transmit că vor organiza, în perioada următoare, campanii locale, inclusiv în spitale și centre comunitare.

Spirometria este un test simplu, rapid și nedureros. Procedura durează doar câteva minute și arată cât de bine funcționează plămânii. „Spirometria este pentru plămâni ceea ce EKG-ul este pentru inimă. Fără ea, nu putem diagnostica BPOC”, explică prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș.

La nivel global, BPOC este responsabilă pentru milioane de decese anual. Conform datelor GOLD 2025, este a treia cauză de deces din lume, până în 2050, aproximativ 600 de milioane de oameni vor trăi cu această boală, aproximativ 425 de persoane mor în fiecare oră din cauza BPOC, exacerbările repetate – episoadele acute de agravare – cresc riscul de infarct și deces.

În țările cu venituri mici și medii, inclusiv România, pacienții sub 70 de ani sunt cei mai afectați.

În spitalele din România, peste 60% dintre pacienții cu BPOC petrec anual cel puțin 5 zile internați, iar cazurile severe depășesc 8 zile.

În plus, costurile sunt uriașe: până la 10.000 de euro pe an per pacient în Europa, dintre care majoritatea merg către tratamentul crizelor acute.

Raportul GOLD 2025 evidențiază schimbări semnificative în modul în care este înțeleasă boala. BPOC nu mai este considerată exclusiv boala fumătorilor. Cauzele include poluarea aerului urban și industrial, expunerea profesională la praf, fum, substanțe chimice, infecțiile respiratorii din copilărie, predispoziția genetică, dezechilibre ale microbiomului respirator.

În Iași, zonele intens circulate, șantierele și poluarea industrială pot contribui semnificativ la creșterea numărului de cazuri.

O problemă importantă semnalată de SRP este accesul la tratament. În România, tratamentele moderne pentru BPOC sunt compensate doar 50%, ceea ce limitează opțiunile pentru pacienții cu venituri mici.

Un alt aspect critic este faptul că mulți pacienți ajung la medic tardiv, când terapiile avansate nu mai pot recupera funcția pulmonară pierdută. Nicoleta ZANCU