Infecțiile rezistente la tratament se extind în Europa: „O furtună perfectă biologică”

* sistemele medicale riscă să piardă una dintre cele mai puternice arme ale medicinei moderne * organismele internaționale solicită noi stimulente financiare pentru companiile care dezvoltă antibiotice împotriva bacteriilor cu risc major: Klebsiella, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii

Uniunea Europeană se confruntă cu o creștere alarmantă a infecțiilor provocate de bacterii rezistente la tratament, iar specialiștii atrag atenția că ne apropiem de un punct critic: riscul ca medicina modernă să redevină neputincioasă în fața unor infecții considerate până de curând tratabile cu un simplu antibiotic.

Un raport recent al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) arată că rezistența antimicrobiană (RAM) provoacă anual peste 35.000 de decese în țările UE și Spațiul Economic European. Totodată, costurile indirecte asupra economiilor – prin internări prelungite, tratamente complexe și pierderea productivității – sunt evaluate la miliarde de euro anual. „RAM este o ameninţare imediată la adresa siguranţei pacienţilor și a sistemelor sanitare. Dacă nu acționăm ferm, unele infecții vor deveni din nou letale”, a transmis dr. Andrea Ammon, director ECDC.

Fenomenul apare atunci când microorganismele suferă mutații sau preiau gene care le fac capabile să neutralizeze efectul medicamentelor actuale. Bacteriile devin astfel „invulnerabile” la antibiotice utilizate de decenii în spitale și în tratamente ambulatorii.

Un pacient se poate infecta cu astfel de bacterii: în spitale (infecții nozocomiale), în comunitate (în urma automedicației, alimentației sau contactului cu alte persoane), prin călătorii în zone cu tulpini rezistente, prin utilizarea antibioticelor în zootehnie. „Ne îndreptăm către o perioadă în care o operație banală de apendicită sau o pneumonie pot deveni dificil de tratat”, susține prof. dr. Helen Lawson, specialist în boli infecțioase, Oxford/

Consiliul UE a stabilit în 2023 cinci ținte naționale pentru a limita fenomenul. Doar una dintre ele a fost atinsă. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) a scăzut cu 20% față de 2019, deși ținta în UE era o scădere de 15%. În plus, au crescut Escherichia coli foarte rezistentă (+5%, ținta UE era de -10%) și mai ales Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, care a înregistrat o creștere de 60% (ținta UE era de -5%).

Klebsiella pneumoniae este una dintre bacteriile care provoacă epidemii grave în secțiile ATI și în spitalele de mari arși, fiind considerată o amenințare critică. Infecțiile cu bacterii rezistente la carbapeneme sunt uneori tratate cu medicamente toxice sau experimentale, care pot afecta rinichii și alte organe.

ECDC vorbește despre un „cumul de factori nefavorabili”. Este vorba despre prescriere excesivă de antibiotice, inclusiv când nu sunt indicate (viroze, răceli, gripă), de automedicație și vânzări fără control în unele state europene. Pe lîngă acestea, măsurile de control al infecțiilor în spitale sunt insuficiente, există o mobilitate intensă a populației, vorbind aici de turismul medical. Nu trebuie exclusă nici utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor, dar mai ales blocajele în producția de noi antibiotice, din cauza rentabilității reduse pentru companiile farma.

Industria farmaceutică are în dezvoltare câteva molecule promițătoare, însă durata mare de testare, costurile ridicate și profitabilitatea scăzută descurajează investițiile. „Este o ironie tragică: antibioticele salvatoare sunt cu atât mai puţin rentabile cu cât sunt mai eficiente și mai bine conservate”, susține dr. Samuel Divet, analist politici farmaceutice.

Organisme internaționale solicită noi stimulente financiare pentru companiile care dezvoltă antibiotice împotriva bacteriilor cu risc major: Klebsiella, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii.

Riscuri pentru Europa în următorii 10 ani: operații și transplanturi cu risc crescut, creșterea mortalității în secțiile ATI, costuri medicale și sociale explosive, diminuarea speranței de viață, posibile valuri epidemice de infecții netratabile.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră RAM drept una dintre cele mai mari 10 amenințări globale pentru sănătatea publică.

ECDC recomandă campanii naționale privind utilizarea responsabilă a antibioticelor, interzicerea strictă a vânzării fără prescripție, protocoale ferme în spitale pentru prevenția infecțiilor, programe urgente de finanțare a cercetării, cooperare între sănătatea umană, veterinară și protecția mediului (model One Health). Nicoleta ZANCU