Râia revine. O boală uitată, dar nu dispărută, creează din nou probleme

 Departe de a fi o relicvă a trecutului, râia reapare tot mai des în comunități urbane și rurale, în școli, centre de plasament, cămine de bătrâni și chiar în familii cu standarde ridicate de igienă. Scabia este cauzată de un parazit microscopic – Sarcoptes scabiei – care sapă tuneluri în piele și provoacă o reacție inflamatorie severă, caracterizată prin mâncărimi chinuitoare, mai ales noaptea. Acarienii se transmit prin contact prelungit piele-pe-piele, iar uneori și prin haine sau lenjerii contaminate, mai ales în spațiile comune.

 Medicii dermatologi avertizează că incidența bolii a crescut semnificativ în ultimii ani. Schimbările demografice, migrația, locuințele supraaglomerate și igiena precară din unele medii sociale contribuie la această reapariție. La fel de importante sunt și diagnosticările tardive sau eronate, mai ales în rândul copiilor, al vârstnicilor sau în cazurile atipice, unde scabia nu se manifestă clasic. În unele situații, chiar și tratarea incorectă sau incompletă duce la recurențe și la răspândirea parazitului în comunitate.

În România, cazurile de râie nu mai sunt izolate. Clinici din marile orașe raportează frecvent focare locale, iar medicii de familie atrag atenția că, în lipsa unei intervenții rapide și colective, boala se poate răspândi cu repeziciune. Râia nu face diferențe de clasă sau de statut, dar stigmatizarea socială care o însoțește poate întârzia prezentarea la medic, complicând atât diagnosticul cât și tratarea bolii. „Deși poate părea un subiect depășit sau desuet, în realitate este de o actualitate acută, mai ales pentru pediatru, dermatolog și medicul de familie. Este o afecțiune despre care tindem să credem că știm totul. Și totuși, ea continuă să ne pună în dificultate – fie din perspectiva diagnosticului, fie a tratamentului, adesea din ambele. Ne confruntăm cu o recrudescență a acestei boli, în contextul migrațiilor masive determinate de condiții de viață precare, conflicte armate, catastrofe naturale și alte tragedii care, din păcate, afectează tot mai multe regiuni ale lumii. Odată cu aceste valuri de oameni, vin și problemele de sănătate, inclusiv cele legate de traiul în zone supraaglomerate, unde igiena nu poate fi menținută la standarde adecvate”, a atras atenția prof. univ. dr. Carmen Sălăvăstru, medic primar dermatovenerolog la Spitalul Colentina și secretarul general al Academiei Europene de Dermatologie.

Tratamentul constă în aplicarea unor creme scabicide pe tot corpul, spălarea lenjeriilor la temperaturi ridicate și, în multe cazuri, tratarea preventivă a tuturor membrilor familiei, chiar dacă nu prezintă simptome. Uneori, în formele rezistente, medicul poate recomanda ivermectină orală, cu rezultate rapide și eficiente. Igiena riguroasă, evitarea contactului apropiat în perioada de tratament și educația medicală rămân cele mai bune arme în lupta cu această boală contagioasă.

Nicoleta ZANCU