Spitalele ar putea fi plătite după servicii, nu după paturi

Spitalele ar putea fi plătite după servicii, nu după paturi

Schimbarea ar muta accentul de pe capacitatea de cazare pe activitatea medicală reală. Cu alte cuvinte, un spital ar urma să fie plătit mai mult pentru ceea ce tratează și rezolvă, nu pentru câte paturi are în contract. „Nu paturile fac medicină în România, ci serviciile medicale efectuate sunt cele care rezolvă cazurile și fac bine pacienților”, a spus Cseke Attila, într-o conferință de presă.

Ministrul susține că actualul sistem este rigid și poate dezavantaja spitalele eficiente. În prezent, numărul de paturi rămâne un criteriu important în contractarea finanțării, deși multe cazuri pot fi tratate mai rapid prin spitalizare de zi, ambulatoriu sau tehnologii medicale moderne.

Un exemplu invocat de Cseke Attila este durata medie a spitalizării continue. În ultimii 10–11 ani, aceasta a scăzut de la 6,2 zile la 5,2 zile. Practic, pacienții stau, în medie, cu o zi mai puțin în spital.

Reducerea paturilor, parte a unei reforme mai largi

Anunțul vine în contextul în care Ministerul Sănătății a comunicat, la finalul lunii aprilie, că pentru perioada 2026–2028 este prevăzută reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi de spitalizare continuă. Ministerul a precizat că această reducere nu ar trebui să afecteze accesul pacienților la servicii medicale. De asemenea, paturile de îngrijiri paliative nu sunt incluse în acest plan.

Potrivit datelor prezentate anterior de autorități, la finalul anului trecut erau în contractare 116.650 de paturi. Dintre acestea, 94,8% se aflau în spitale publice, iar 5,2% în spitale private.

CNAS a transmis că analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este „necesară și inevitabilă”. Instituția a făcut această precizare în contextul în care Ministerul Sănătății propusese reducerea cu aproximativ 20% a numărului de paturi în următorii trei ani, inclusiv cu circa 4.600 de paturi mai puține în 2026.

Ce poate însemna schimbarea pentru pacienți

Pentru pacienți, schimbarea finanțării poate avea un efect direct asupra modului în care sunt organizate serviciile medicale. Dacă banii vor urma serviciul, spitalele ar putea fi stimulate să trateze mai rapid, mai eficient și cu circuite mai bine puse la punct. Există însă și riscuri. Reducerea numărului de paturi și modificarea finanțării trebuie făcute astfel încât pacienții din orașele mici sau din zonele rurale să nu piardă accesul la internare atunci când au nevoie.

Miza nu este doar administrativă. Reforma atinge diferența dintre spitalele care tratează multe cazuri, dezvoltă servicii moderne și au fluxuri eficiente și unitățile care funcționează încă după o logică bazată mai ales pe numărul de paturi.

Ambulatoriul și spitalizarea de zi capătă greutate

Ministerul Sănătății leagă reducerea paturilor de mai multe direcții de reformă: scăderea internărilor evitabile, extinderea serviciilor în ambulatoriu, dezvoltarea spitalizării de zi și folosirea mai eficientă a resurselor existente. Asta înseamnă că o parte dintre cazurile care ajungeau anterior la internare continuă ar putea fi tratate în regim de zi sau în ambulatoriu, acolo unde există dotări, personal și circuite funcționale. Pentru spitalele mari, schimbarea poate aduce mai multă eficiență. Pentru spitalele mici, poate însemna presiune suplimentară, mai ales dacă nu au suficiente specialități, medici sau echipamente.

Teona SOARE