Guvernul Bolojan vrea să ne lase fără mașini: Taxe abuzive, control militarizat și restrângerea drepturilor constituționale

Fără consultare publică și cu finanțare rambursabilă din PNRR, Guvernul condus de Ilie Bolojan impune un sistem electronic de tarifare rutieră care lovește în dreptul la proprietate și egalitate în fața legii. Taxele vor descuraja deținerea de vehicule, iar implicarea STS transformă politica rutieră într-un mecanism de supraveghere cu caracter militarizat. Totul, în numele unui ecologism dus la extrem și a obedienței față de directivele Bruxelles-ului.

Guvernul României a făcut un pas controversat spre ceea ce mulți consideră o formă mascată de limitare a dreptului la proprietate și de instituționalizare a controlului asupra populației. Prin Hotărârea de Guvern nr. 589/24 iulie 2025, premierul Ilie Bolojan a aprobat, fără consultare publică, implementarea unui sistem electronic de tarifare rutieră. În spatele acestui proiect se află un set de măsuri ce descurajează deținerea și utilizarea autovehiculelor prin taxare agresivă, în funcție de distanță, durată de folosire și nivelul de poluare al vehiculelor.

Surprinzător sau nu, sistemul va fi gestionat nu doar de CNAIR, ci și de STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituție cu rol militar. Această implicare dă întregului program o notă autoritară, care stârnește îngrijorări profunde privind caracterul democratic al măsurii. Practic, infrastructura rutieră va deveni un instrument de monitorizare și sancționare a cetățenilor, într-o manieră nemaiîntâlnită în România post-decembristă.

Deși proiectul este prezentat drept o inițiativă „ecologică”, menită să reducă emisiile și să încurajeze transportul nepoluant, realitatea este alta: românii vor fi taxați suplimentar pentru mașinile pe care le dețin – în special cei cu autoturisme mai vechi, considerate poluante. Mai mult, nivelurile de taxare vor crește inclusiv pentru vehiculele de pasageri, pe baza unui criteriu pur fiscal: norma Euro. În paralel, proiectul prevede mutarea a 10% din traficul rutier către transportul feroviar până în 2026, o țintă iluzorie în contextul infrastructurii CFR actuale.

Valoarea primei etape a sistemului este uriașă – peste 281 de milioane de lei, finanțare asigurată din fonduri PNRR rambursabile, bani pe care România trebuie să-i returneze. În plus, 44,9 milioane de lei vor merge doar pe TVA. Restul finanțării este suportat din bugetul național. Altfel spus, românii plătesc din buzunarul propriu pentru a fi taxați și supravegheați.

Mai grav, toate aceste măsuri vin fără transparență și fără dezbatere publică. Nu s-a făcut nicio consultare cu societatea civilă sau cu organizațiile care apără drepturile cetățenești, iar includerea acestui jalon în PNRR s-a făcut pe furiș. Astfel, măsurile afectează în mod direct articolul 44 din Constituție, care garantează dreptul la proprietate privată, dar și articolul 16, care stipulează egalitatea în fața legii, fără discriminări. Sunt încălcate, totodată, și prevederile articolului 53, conform cărora restrângerea unor drepturi trebuie să fie temporară, justificată și nediscriminatorie – ceea ce nu este cazul aici.

Prin acest sistem, Guvernul transformă infrastructura rutieră într-un instrument de coerciție economică și socială. Cetățenii sunt forțați să renunțe la autoturisme sau să plătească taxe prohibitive, sub pretextul combaterii poluării, în timp ce infrastructura alternativă (transportul public sau feroviar) este departe de a fi o opțiune viabilă.

Această politică de “descurajare a utilizării vehiculelor” nu este doar nedreaptă și antipopulară, ci riscă să provoace un val de nemulțumiri sociale, mai ales în rândul populației care nu are alternative reale de mobilitate. Militarizarea sistemului și lipsa de transparență fac ca această măsură să semene mai degrabă cu un experiment autoritar decât cu o reformă în interesul cetățeanului.

Cimpoi Adrian 60m.ro