Soții care își bat partenerele intră în gheara Internelor: De la 1 octombrie, brățările electronice vor fi extinse la nivel naţional

Sistemul informatic de monitorizare electronică va fi extins la nivel naţional de la 1 octombrie, a anunţat secretarul de stat Bogdan Despescu, în cadrul unei dezbateri pe tema violenţei domestice

„Din punct de vedere al intervenţiei, o noutate a fost implementarea sistemului informatic de monitorizare electronică şi mă bucur să vă informez că la 1 octombrie, mai precis în ziua de marţi, vom extinde acest mecanism la nivel naţional. (...) Odată cu 1 octombrie vom avea un mecanism la nivel naţional de folosire a brăţărilor electronice", a adăugat Despescu în cadrul dezbaterii care a avut loc vineri.

Marius Mihai, reprezentant al Direcţiei de Ordine Publică, a subliniat că în cazurile în care s-a folosit monitorizarea electronică nu a existat nicio victimă "care să fi fost ucisă, rănită grav sau să i se pună viaţa sau sănătatea în pericol".

Luminiţa Popescu, secretar de stat la Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, a amintit că există o linie telefonică naţională în acest scop, iar numărul de apeluri la această linie a crescut.

"Cred că ştiţi cu toţii că gestionăm linia telefonică naţională 0 800 500 333. Apropo de încrederea crescută a victimelor în autorităţi, vreau doar să fac o analiză comparativă între numărul de apeluri din perioada 2018-2019, când erau până în 2.000/an şi anul trecut 2023, când la call-center s-au efectuat aproape 10.000 de apeluri. Numărul de apelante a crescut de cinci ori", a arătat Popescu, potrivit sursei citate.

Opinia psihoterapeutului

Victimele violenţei domestice se simt vinovate că au ajuns în această situaţie, susţine psihoterapeutul Florica Prica, de la Asociaţia Touched.

"Interacţionez efectiv cu aceste victime, în mod deosebit cu femeile agresate şi cu copiii acestora. Ele, victimele, pentru că foarte rar în cabinet vine şi partenerul agresor, se confruntă cu sentimente puternice, sunt sentimente de vinovăţie, se simt vinovate că au ajuns în această situaţie, pentru că ceea ce li se repetă de către agresor ajung să şi creadă despre sine: că ele sunt vinovate. Chiar dacă au fost agresate, ele mai întâi se simt vinovate că au declanşat acea acţiune a lui. Încearcă să facă lucrurile din în ce mai bine şi evident că agresorul găseşte în mod continuu motive de a declanşa acest sentiment de vinovăţie, Nu eşti bună de nimic, nu eşti în stare. De cele mai multe ori reuşeşte să îi anuleze valorile, în sensul că ea se simte fără valoare, indiferent care ar fi pregătirea ei profesională, statutul ei social, poziţia ei în societate sau resursele financiare, ajunge să creadă ceea ce repetă el: este vinovată. Vinovăţia este un sentiment foarte puternic. Se confruntă apoi cu ruşine această victimă. Îi este ruşine că nu poate să fie mai bună, nu poate să facă pe placul persoanei iubite", a declarat Prica.

Tactici noi

Anca Nistor, de la aceeaşi asociaţie, a arătat, însă, că şi agresorii şi-au schimbat tactica, recurgând la "metode poate mai fine în violenţa domestică".

"Am observat din poveştile victimelor violenţei domestice că agresorii fie şi-au schimbat o parte din tactică, fie şi-au dat seama că, dacă recurg la abuzul fizic, se vede şi abordează tot mai mult din perspectiva emoţională, şi psihică, şi financiară. O parte din agresori recurg la metode poate mai fine în violenţa domestică şi am constatat cu tristeţe că sunt vecini, colege, rude, prietene care, dincolo de uşa apartamentelor, trăiesc astfel de presiuni", a afirmat aceasta.