„Eficiența energetică decide accesul la fonduri europene”

„Eficiența energetică decide accesul la fonduri europene”

Într-un context în care programele de finanțare sunt tot mai strict corelate cu obiectivele de sustenabilitate și performanță, eficiența energetică nu mai poate fi tratată ca un element secundar, ci ca un criteriu determinant în evaluarea și aprobarea investițiilor.

Potrivit Dr. ing. Irina Elena Teslarasu, Director General al SIGM Home Projects, aceasta reprezintă astăzi o componentă esențială a unui proiect matur și corect fundamentat din punct de vedere tehnic.

„Nu mai discutăm despre un criteriu tehnic suplimentar, ci despre o condiție care influențează direct eligibilitatea, punctajul și sustenabilitatea investiției. În lipsa unei abordări coerente din perspectiva performanței energetice, proiectele nu mai au acces real la finanțare”, subliniază aceasta.

Reducerea consumurilor energetice, optimizarea utilizării resurselor și integrarea soluțiilor moderne sunt deja direcții asumate la nivel european și reflectate în mod direct în ghidurile de finanțare. Proiectele care ignoră aceste cerințe pornesc cu un dezavantaj clar, atât în evaluare, cât și în etapa de implementare.

Legătura dintre eficiența energetică și fondurile europene este una directă. Nu mai este suficient ca o investiție să fie realizată; aceasta trebuie să demonstreze, prin documentație tehnică, performanță în exploatare, reducere de consumuri și impact de mediu măsurabil. În acest context, proiectele care integrează soluții sustenabile au șanse semnificativ mai mari de a obține finanțare.

Acest criteriu devine esențial în cazul investițiilor în clădiri publice, unități de învățământ, spitale, clădiri rezidențiale sau proiecte de modernizare și reconversie. Intervențiile asupra anvelopei clădirii, modernizarea instalațiilor sau utilizarea surselor regenerabile nu mai sunt opțiuni tehnice, ci condiții reale pentru obținerea finanțării.

Un rol decisiv îl are procesul de proiectare.
„Performanța energetică nu se adaugă la final, ci se construiește încă din faza de concept, pe baza unor analize tehnice riguroase. Corelarea soluțiilor cu realitatea din teren și cu cerințele finanțatorului face diferența între un proiect formal și unul solid”, explică Dr. ing. Irina Elena Teslarasu.

În practică, una dintre cele mai frecvente greșeli este tratarea eficienței energetice ca o simplă obligație birocratică. Lipsa unei analize reale a clădirii, utilizarea unor soluții standardizate sau necorelarea între specialități pot afecta semnificativ calitatea proiectului și șansele de a obține finanțare.

Totuși, se observă o schimbare de perspectivă. Beneficiarii încep să înțeleagă că eficiența energetică nu înseamnă doar reducerea costurilor de operare, ci și stabilitate financiară, predictibilitate și creșterea valorii investiției pe termen lung.

În acest context, investițiile responsabile sunt cele care integrează încă din faza de concepție criterii de eficiență, siguranță și sustenabilitate, susținute prin documentații tehnice coerente și indicatori măsurabili.

„Eficiența energetică nu trebuie privită ca o formalitate, ci ca o investiție în viabilitatea proiectului. Într-un mediu competitiv, finanțarea nu este acordată pentru o nevoie declarată, ci pentru capacitatea de a demonstra că soluția propusă este solidă, coerentă și adaptată realității”, concluzionează Dr. ing. Irina Elena Teslarasu.

„Eficiența energetică a devenit un criteriu de eligibilitate, nu un avantaj competitiv”

By Dr. ing. Irina Elena Teslarasu

În actualul cadru de finanțare europeană, caracterizat prin condiționalități tot mai stricte privind sustenabilitatea și performanța investițiilor, eficiența energetică nu mai reprezintă un element opțional, ci un criteriu determinant în evaluarea și aprobarea proiectelor.

Într-un dialog despre responsabilitatea proiectării și maturitatea documentațiilor tehnice, Dr. ing. Irina Elena Teslarasu, Director General al SIGM Home Projects, explică de ce performanța energetică este astăzi direct corelată cu accesul real la finanțare.

Reporter:

Cât de mult a evoluat rolul eficienței energetice în evaluarea proiectelor finanțate din fonduri europene?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Evoluția este una structurală. Dacă în trecut discutam despre eficiența energetică ca element de optimizare, astăzi discutăm despre un criteriu de conformare și eligibilitate.

Proiectele sunt evaluate prin prisma:

1. reducerii consumurilor energetice
2. scăderii emisiilor de carbon
3. eficienței sistemelor utilizate
4. durabilității în exploatare

Aceste elemente sunt cuantificate și integrate în grilele de evaluare.
În lipsa lor, un proiect nu doar că pierde punctaj, ci poate deveni neeligibil.

Reporter:

De ce finanțările europene pun un accent atât de puternic pe această componentă?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Pentru că paradigma s-a schimbat. Finanțarea nu mai urmărește strict realizarea unei investiții, ci performanța acesteia pe durata ciclului de viață.

Evaluarea se face în baza unor indicatori clari:

1. consum anual de energie
2. reducere procentuală față de situația existentă
3. emisii CO₂ evitate
4. eficiența soluțiilor tehnice propuse

Eficiența energetică devine astfel un indicator de sustenabilitate financiară și tehnică.

Un proiect care nu poate demonstra aceste rezultate nu mai este competitiv în cadrul apelurilor de finanțare.

Reporter:

Care sunt intervențiile tehnice esențiale în acest tip de proiecte?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Intervențiile trebuie abordate integrat și fundamentate pe audit și expertiză tehnică.

Cele mai relevante sunt:

1. reabilitarea anvelopei termice (pereți, acoperiș, tâmplării)
2. modernizarea sistemelor de încălzire și ventilare
3. integrarea surselor regenerabile (fotovoltaic, pompe de căldură)
4. optimizarea instalațiilor electrice și termice
5. implementarea sistemelor inteligente de management energetic

Important este că aceste măsuri nu pot fi tratate punctual. Ele trebuie corelate între specialități și dimensionate pe baza unor breviare de calcul și scenarii energetice validate.

Reporter:

Unde apar, în practică, cele mai mari vulnerabilități?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

În etapa de fundamentare.

Cele mai frecvente probleme sunt:

1. lipsa unui audit energetic riguros
2. soluții standardizate, neadaptate clădirii
3. necorelarea între arhitectură, structură și instalații
4. subdimensionarea costurilor reale de implementare

De asemenea, se ignoră frecvent cerințele din HG 907/2016 privind nivelul de detaliere al documentațiilor, ceea ce conduce la incoerențe între fazele de proiectare.

Rezultatul este un proiect aparent conform, dar vulnerabil în etapa de evaluare sau implementare.

Reporter:

Care este rolul proiectării în evitarea acestor riscuri?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Proiectarea este etapa în care se definește viabilitatea investiției.

Un proiect corect trebuie să:

1. pornească de la o analiză tehnică reală
2. includă scenarii energetice comparate
3. justifice fiecare soluție prin indicatori măsurabili
4. integreze cerințele finanțatorului încă din faza de concept

Eficiența energetică nu se „adaugă”, ci se proiectează și se calculează.

Diferența dintre un proiect eligibil și unul respins apare, de cele mai multe ori, în această etapă.

Reporter:

Cum s-a schimbat nivelul de conștientizare al beneficiarilor?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Beneficiarii au devenit mai atenți la componenta energetică, în special în sectorul public.

Se înțelege tot mai clar că:

1. performanța energetică reduce costurile de operare
2. crește predictibilitatea bugetară
3. îmbunătățește șansele de finanțare

Totuși, există încă situații în care deciziile sunt influențate de termene sau constrângeri bugetare, în detrimentul calității tehnice.

Reporter:

Ce înseamnă, în mod concret, o investiție responsabilă?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

O investiție responsabilă este cea care poate demonstra, încă din faza de proiectare:

1. eficiență energetică reală
2. costuri optimizate pe termen lung
3. conformare la cerințele tehnice și de mediu

Nu discutăm doar despre execuție, ci despre funcționarea clădirii în exploatare.

Acesta este criteriul real de validare în actualul context european.

Reporter:

Care este direcția următorilor ani?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Direcția este clară: proiectare integrată, bazată pe performanță.

Vom vedea:

1. creșterea exigențelor privind consumul de energie
2. integrarea BIM și a simulărilor energetice
3. accent pe clădiri cu consum aproape zero (nZEB) și NZEB+

Proiectele care nu vor integra aceste cerințe vor deveni irelevante.

Reporter:

Un mesaj pentru beneficiari?

Dr. ing. Irina Elena Teslarasu:

Să trateze eficiența energetică ca pe un criteriu tehnic major, nu ca pe o formalitate administrativă.

Finanțarea nu este acordată pentru intenții.
Este acordată pentru proiecte fundamentate, coerente și cuantificabile.

Iar astăzi, aceste calități sunt indisolubil legate de performanța energetică.