Invitat la TILIA – Summitul Orașelor din România, organizat la Iași de IULIUS Group, prin Fundația IULIUS, urbanistul canadian Charles Montgomery a pus orașul în fața unei întrebări incomode: pentru cine este, de fapt, construit Iașul? În fața a aproximativ 400 de participanți, acesta a vorbit despre pietoni, femei, copii, tramvaie blocate de mașini, trotuare ocupate și nevoia de a scoate parcarea din fața Palatului Culturii.

Iașul a fost, prin TILIA – Summitul Orașelor din România, nu doar gazda unei conferințe despre urbanism, ci și scena unei confruntări directe cu propriile reflexe. Evenimentul organizat de IULIUS Group, prin Fundația IULIUS, la Palas Iași, l-a adus în fața publicului ieșean pe Charles Montgomery, urbanist canadian originar din Vancouver, cunoscut pentru ideea că orașele nu trebuie proiectate doar pentru eficiență, trafic sau creștere economică, ci pentru bunăstarea reală a oamenilor.

Mihai Buali, prodecan al Facultății de Geografie și unul dintre promotorii Iașului turistic, spune că întâlnirea cu urbanistul canadian i-a schimbat complet rolul pregătit inițial.

„Ar fi trebuit să fiu ghidul lui pentru câteva ore prin Iași, însă am abandonat rapid calitatea de ghid de turism și tot ceea ce îmi pregătisem să îi prezint despre Iași, pentru a dialoga cu el despre oameni, pietoni, bicicliști, trafic auto, transport public, despre spațiul pietonal, piețe-piațete-plaza, trotuare, spații sociale, spații culturale, locuri-magnet, siguranța pietonului, mixul social, confort urban, accesibilitatea, comerțul stradal. Fericirea rezidenților, starea de bine sunt centrale în interesele lui”, a declarat Mihai Buali.

În Sala Voievozilor, în fața a aproximativ 400 de participanți, Charles Montgomery a coborât rapid discuția din teorie în realitatea orașului. „Spațiile publice trebuie să funcționeze ca magneți”, a transmis urbanistul, explicând că piețele, trotuarele, parcurile, zonele pietonale și locurile de întâlnire nu sunt simple goluri între clădiri, ci infrastructuri ale relațiilor dintre oameni.

Una dintre ideile centrale a vizat mobilitatea. „Mobilitatea este un sistem social”, a spus Montgomery. Cu alte cuvinte, transportul nu poate fi redus la numărul de benzi, la viteza de deplasare sau la capacitatea parcărilor. Modul în care oamenii se mișcă prin oraș decide cine are acces, cine este exclus, cine se simte în siguranță și cine este obligat să se adapteze.

„Tramvaiele nu ar trebui să aștepte în spatele mașinilor”, a spus urbanistul. La fel de limpede a fost și ierarhia propusă de el: „Mai întâi mersul pe jos, apoi bicicleta, iar traficul auto la urmă”. Pentru Iași, această formulă atinge un punct sensibil. Orașul vorbește de ani de zile despre mobilitate, transport public, piste pentru biciclete și regenerare urbană, dar în multe zone pietonul rămâne cel care se strecoară printre mașini, borduri, trotuare înguste și parcări improvizate.

Montgomery a mers și mai departe. Într-un mesaj direct către administrația locală, urbanistul a spus: „Domnule primar, scoateți mașinile din fața Palatului Culturii!”. Formula, reținută de Mihai Buali, a fost comparată de acesta cu celebrul apel rostit de Ronald Reagan în 1987, la Berlin: „Mr. Gorbachev, tear down this wall!”.

La Iași, „zidul” nu este de beton. Este format din mașini, obișnuințe, dependența de parcare la destinație și frica politică de a schimba ordinea spațiului public. „Scăpați de parcarea din fața Palatului Culturii!”, a fost una dintre concluziile ferme ale lui Charles Montgomery.

Urbanistul canadian a criticat și ideea unui inel rutier cu sens unic în jurul Palatului Culturii și al ansamblului Palas, avertizând că o asemenea soluție „nu este o idee bună”, pentru că ar putea crește traficul și viteza, în loc să reducă presiunea mașinilor asupra centrului.

În schimb, una dintre imaginile urbane care l-au interesat a fost conectarea cartierului Alexandru cel Bun cu zona centrală printr-un coridor pietonal, cu o parcare principală în zona gării. Este o idee care mută discuția de la „unde mai parcăm?” la „cum ajung oamenii în centru fără să fie obligați să intre cu mașina până în inima orașului?”.

O altă frază puternică a conferinței a vizat siguranța copiilor. „Puneți un copil de opt ani să traverseze strada și vedeți cât de sigur este pentru el să facă asta”, a spus Montgomery. Testul poate fi aplicat în orice cartier al Iașului. Dacă un copil nu poate traversa singur, fără frică, orașul nu este cu adevărat sigur.

Charles Montgomery a vorbit și despre costurile invizibile ale orașului construit în jurul mașinii. „Stresul ridicat este asociat cu șofatul”, a spus el, în timp ce „mersul pe jos și deplasarea pe roți îi fac pe oameni mai sănătoși și mai fericiți”. O altă idee importantă a fost că „designul urban dictează comportamentul”: dacă orașul oferă trotuare libere, trasee sigure, parcuri accesibile și transport public eficient, oamenii vor folosi altfel orașul.

Una dintre cele mai dure afirmații a vizat chiar profilul pentru care pare construit Iașul. Potrivit notițelor prezentate de Mihai Buali, Montgomery a spus că „Iașul este proiectat doar pentru bărbați înstăriți, de vârstă mijlocie, care pot parca în fața locului de muncă sau a casei”.

Afirmația deschide o discuție esențială: cum arată Iașul pentru o mamă cu copil în cărucior, pentru un elev care merge singur la școală, pentru o femeie care traversează orașul seara, pentru un vârstnic, pentru o persoană cu dizabilități sau pentru cineva care nu își permite o mașină?

„Orașele trebuie să funcționeze și pentru femei, pentru ca acestea să devină mai încrezătoare”, a spus Montgomery. În aceeași logică, urbanistul a insistat că orașul bun nu este doar orașul în care ajungi repede dintr-un punct în altul, ci orașul în care ai ocazia să vezi oameni, să interacționezi și să aparții.

„O persoană conectată cu alți oameni se îmbolnăvește mai rar și trăiește mai mult”, a transmis el. „Trebuie să construim conexiuni sociale. Forțele care ne dezbină sunt mai puternice, dar ne putem reconecta și putem reconstrui încrederea”.

Pentru Iași, una dintre concluziile importante privește decalajul dintre dezvoltarea privată și infrastructura publică. „Infrastructura de mobilitate de înaltă calitate, construită de municipalitate, trebuie să ajungă din urmă dezvoltarea privată, precum IULIUS/Palas”, a spus Montgomery.

Mihai Buali a sintetizat impactul conferinței într-o mărturisire personală: Charles Montgomery a fost cu adevărat „influential”. „Am plecat de acolo bulversat, gata să dau peste cap tot ceea ce știam despre planificarea urbană”, a spus acesta.

Aceasta este, poate, miza cea mai mare a TILIA pentru Iași: nu doar că a adus în oraș un urbanist celebru, ci că a forțat o schimbare de întrebare. Nu câte mașini mai pot intra în centru, ci câți oameni se pot simți bine acolo. Nu cât de repede se circulă, ci cât de sigur traversează un copil. Nu cât de aproape putem parca de Palatul Culturii, ci cât de demn poate fi tratat cel mai important spațiu simbolic al orașului.