Criminalitatea invizibilă a Iașului

* la Iași, problema siguranței publice nu stă doar în cifrele oficiale, ci și în ceea ce nu reușesc să arate * între indicatorii de risc, infracțiunile înregistrate și volumul mare de cauze care rămân în sistem se conturează imaginea unui oraș despre care publicul știe încă prea puțin la nivel de cartiere, străzi și vulnerabilități real

Un document al IPJ Iași, emis de Serviciul de Ordine Publică, arată că municipiul Iași are un coeficient de criminalitate specifică de 7.936,08 și este încadrat la grad de risc ridicat. În același tabel apar Holboca – 105,69, Miroslava – 153,73, Pașcani – 518,82, Podu Iloaiei – 153,73 și Târgu Frumos – 230,59, toate la același nivel de risc. Pentru un oraș de dimensiunea Iașului, semnalul este puternic: vulnerabilitatea nu mai poate fi tratată drept simplă impresie urbană, ci apare consemnată într-un document oficial.

Coeficientul de criminalitate specifică nu descrie întreaga infracționalitate a unui oraș, ci este un indicator folosit în analiza de risc la securitate fizică și, potrivit metodologiei aplicate în practică de inspectoratele de poliție, are o bază distinctă de calcul. Asta înseamnă că documentul IPJ spune că Iașul are un risc ridicat în această grilă oficială, dar nu oferă, singur, fotografia completă a tuturor faptelor penale care afectează viața cotidiană a orașului.

Platforma Date România indică pentru județul Iași 17.070 de infracțiuni, un loc 2 din 42 la nivel național și o rată de 57,0 la 100.000 de locuitori, la o populație de referință de 778.689 de locuitori. În aceeași sursă sunt afișate și principalele categorii de fapte: 508 cazuri de vătămare corporală, 438 furturi, 120 tâlhării, 73 furturi calificate, 15 violuri, 5 furturi auto și 1 omor.

Aceste cifre spun ceva esențial despre Iași: presiunea asupra siguranței publice nu vine doar din dosarele excepționale, cele care ajung la televiziuni și produc șoc public, ci și din acumularea faptelor repetitive, de violență și patrimoniu, care schimbă lent atmosfera unui oraș mare. Vătămarea corporală, furtul și tâlhăria conturează o presiune de fond, mai puțin spectaculoasă, dar mult mai aproape de viața zilnică: parcări, scări de bloc, zone comerciale, trasee de seară, spații în care nesiguranța se instalează înainte ca fapta să devină titlu. Inferența aceasta este susținută de structura publică a tipurilor de infracțiuni afișate pentru Iași.

Un al doilea semn că tabloul public este incomplet vine dinspre sistemul judiciar. Raportul de activitate al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, publicat în ianuarie, arată că au rămas nesoluționate 91.480 de cauze, dintre care 48.802 cu autori cunoscuți. În același raport se arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a avut cel mai mare volum de activitate, cu 85.616 lucrări de soluționat. Aceste cifre nu pot fi transformate automat în probă a subraportării, dar arată dimensiunea unui spațiu administrativ foarte mare, în care publicul vede cu dificultate traseul complet al unei cauze, de la sesizare la soluție.

Dan DIMA