Deputatul Silviu Gurlui critică dependența de locomotive diesel și întârzierile la modernizarea căii ferate

* parlamentarul de Iași afirmă că imaginea trenului adus de o locomotivă diesel dinspre Tecuci nu este „un detaliu oarecare”, ci semnul unei infrastructuri feroviare rămase în urmă * declarația sa vine într-un moment în care datele oficiale arată că viteza comercială a trenurilor de călători din România a coborât la 42,61 km/h, iar electrificarea rutei strategice Tecuci- Bârlad-Vaslui-Iași este încă blocată în faza de achiziție pentru studiul de fezabilitate

Parlamentarul ieșean Silviu Gurlui a lansat un nou semnal de alarmă privind starea transportului feroviar, pornind de la imaginea unui tren de Iași tractat de locomotiva diesel dinspre Tecuci. „Trenul de Iași adus de locomotiva diesel dinspre Tecuci. Imaginea aceasta nu este un detaliu oarecare. Este, din păcate, simbolul fidel al stării transportului feroviar din România”, spune acesta.

În declarația sa, parlamentarul susține că România vorbește despre Pactul Verde, neutralitate climatică și transport ecologic, dar continuă să funcționeze, în multe regiuni, cu „linii neelectrificate, locomotive diesel vechi, vagoane uzate” și „viteze comerciale ridicole”. Datele oficiale publicate de CFR îi dau, măcar parțial, dreptate: în 2025, viteza comercială a trenurilor de călători a fost de 42,61 km/h, iar cea a trenurilor de marfă de numai 14,76 km/h.

Silviu Gurlui leagă direct această stare de subdezvoltarea Moldovei și, mai ales, a Iașului. „Iașul – un pol universitar, economic și strategic – rămâne izolat feroviar. Legături lente, ineficiente, necompetitive. Aceasta nu este doar o problemă de confort. Este o problemă de dezvoltare, de securitate economică și de viitor regional”, afirmă parlamentarul.

„Ce am fost și unde am ajuns? România a avut cândva o infrastructură feroviară respectată, funcțională, integrată industrial”

Tema este cu atât mai sensibilă cu cât una dintre rutele esențiale pentru regiune, Linia 600 Tecuci Nord – Bârlad – Vaslui – Iași (Nicolina), nu a ajuns încă la faza de execuție, ci figurează în documentele CFR din februarie-martie 2026 la capitolul „proiecte în achiziție”, pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Documentul arată că procedura a fost lansată, au fost depuse oferte și a fost desemnat un câștigător, dar nu este vorba încă despre lucrări de electrificare în teren.

În paralel, există un proiect separat pentru electrificarea liniei Iași – Frontieră – Ungheni, prezentat de CFR în portofoliul de proiecte CEF, ceea ce arată că segmentul spre graniță este tratat distinct față de legătura spre sud, prin Tecuci. Cu alte cuvinte, chiar dacă există mișcare pe relația Iași – Ungheni, axa care leagă Iașul de sudul țării și de rețeaua națională modernizată rămâne în urmă.

„Ce am fost și unde am ajuns? România a avut cândva o infrastructură feroviară respectată, funcțională, integrată industrial. Astăzi, rețeaua este îmbătrânită, subfinanțată și, în multe zone, aproape abandonată”, mai spune Silviu Gurlui. El adaugă că „locomotivele sunt suprasolicitate, mentenanța este întârziată, iar eficiența energetică este pierdută”.

Și aici raportul CFR indică o problemă structurală. Compania notează explicit că finanțarea publică are rolul de a „atenua deficitul de performanță al infrastructurii”, formulare care confirmă, indirect, degradarea cronică a rețelei și nevoia de investiții majore pentru aducerea ei la un nivel competitiv.

Parlamentarul vorbește și despre costurile reale ale acestui declin: „Plătim direct această ineficiență: în timp pierdut, în costuri mai mari, în lipsa investițiilor, în izolarea regiunilor”. Mesajul parlamentarului se încheie într-o cheie politică și strategică: „Nu poți vorbi credibil despre transport verde cât timp circuli cu locomotive diesel pe rute esențiale. Nu poți vorbi despre competitivitate europeană când viteza medie feroviară te întoarce cu un secol în urmă: 50 km/h!!!”.

Dan DIMA