Eurostat a stabilit: Suceava, Botoșani și Vaslui, cele mai sărace județe din Uniunea Europeană

* în timp ce Bucureștiul și Clujul ating standarde de viață occidentale, cu salarii, servicii și infrastructură comparabile cu cele din marile orașe din Vest, Moldova rămâne la coada Europei * în multe localități din nordul Moldovei, economia locală depinde aproape exclusiv de micii comercianți, agricultura de subzistență și banii trimiși din străinătate de rudele plecate la muncă

Un nou raport publicat de Eurostat, Oficiul European de Statistică, confirmă ceea ce locuitorii Moldovei simt de ani buni: decalajele economice dintre regiuni nu doar că persistă, ci se adâncesc. Potrivit datelor oficiale pentru anul 2023, Suceava, Botoșani și Vaslui se numără printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din întreaga Uniune Europeană, în timp ce Bucureștiul și Clujul depășesc chiar și mari metropole occidentale precum Milano, Roma sau Hamburg.

Capitala, un „microstat” european în interiorul României

Conform Eurostat, Bucureștiul a înregistrat un PIB pe cap de locuitor de 87.400 PPS (standardul puterii de cumpărare), de peste două ori media europeană, care este de 38.000 PPS. Acest indicator plasează Capitala României în rândul celor mai prospere regiuni urbane din Europa, peste orașe ca Stockholm, Roma sau Milano.

Și Clujul urcă spectaculos, atingând peste 43.000 PPS, depășind media Uniunii Europene. Astfel, cele două orașe reprezintă enclave economice performante într-o țară în care mari părți ale teritoriului încă se confruntă cu subdezvoltare structurală, lipsă de infrastructură și migrație masivă.

Nord-Estul României – o zonă rămasă în urmă

În contrast puternic, macroregiunea 2, care cuprinde Nord-Estul și Sud-Estul României, are un PIB pe cap de locuitor de doar 20.200 PPS, aproape jumătate din media europeană.

În interiorul acestei macroregiuni, Suceava, Botoșani și Vaslui figurează printre cele mai sărace zone din toată Uniunea Europeană, cu valori chiar sub 20.000 PPS – niveluri similare cu cele din regiunile Haskovo și Silistra din Bulgaria, considerate de Eurostat cele mai defavorizate din blocul comunitar.

Această realitate se traduce prin putere de cumpărare scăzută, salarii mici, lipsă de investiții și exod al forței de muncă. În multe localități din nordul Moldovei, economia locală depinde aproape exclusiv de micii comercianți, agricultura de subzistență și banii trimiși din străinătate de rudele plecate la muncă.

Creștere pe hârtie, decalaj în teren

Deși datele generale arată o creștere economică națională de peste 10% în 2023 – PIB-ul pe cap de locuitor al României urcând de la 26.500 PPS în 2022 la 29.700 PPS – această evoluție nu se resimte uniform.

Regiunile din vestul și centrul țării, precum Timiș, Brașov, Prahova sau Constanța, se apropie de media europeană, beneficiind de infrastructură, parcuri industriale, conexiuni rutiere și feroviare spre coridoarele economice vest-europene.

Însă în estul țării, dezvoltarea rămâne blocată de lipsa autostrăzilor, de infrastructura învechită și de investițiile publice întârziate. Autostrada A8, care ar trebui să lege Moldova de Transilvania, este menționată constant de economiști ca un proiect vital pentru echilibrarea economică a României, dar lucrările nu au avansat în ritmul promis.

Diferențe dramatice între regiuni

Discrepanțele sunt uriașe. Dacă un locuitor din București produce echivalentul a 87.000 PPS, unul din Vaslui produce de peste patru ori mai puțin.
Această diferență nu este doar statistică – ea se reflectă în școli mai puțin dotate, spitale subfinanțate, infrastructură rutieră precară și lipsa locurilor de muncă decente.

Economiștii atrag atenția că, fără un plan coerent de investiții și politici regionale, România riscă să rămână „o țară cu două viteze”: una urbană, dinamică, integrată în economia europeană, și una rurală, marginalizată și dependentă de ajutoare sociale.

În România coexistă două lumi economice paralele. Pe de o parte, Bucureștiul și Clujul trăiesc la standarde occidentale, cu salarii, servicii și infrastructură comparabile cu cele din marile orașe din Vest. Pe de altă parte, în nordul Moldovei, nivelul de trai rămâne la limita subzistenței, cu venituri care abia acoperă cheltuielile lunare.

Raportul Eurostat arată clar că România avansează economic, dar beneficiile creșterii nu sunt distribuite echitabil.
În timp ce câteva centre urbane devin tot mai bogate, zone întregi – mai ales din nord-estul țării – rămân captive sărăciei.

Pentru locuitorii din Suceava, Botoșani și Vaslui, aceste date nu sunt doar statistici: ele descriu realitatea zilnică a unor comunități care trăiesc la marginea Europei dezvoltate. Daniel BACIU