Explozie a mortalității infantile în zona Moldovei. Cifrele care îngrozesc

* Suceava și Botoșani se află printre județele cu cele mai mari rate ale mortalității infantile, semn că distanța până la spitale bine dotate, lipsa aparaturii moderne și accesul limitat la servicii medicale fac diferența dintre viață și moarte * în aceste județe, un copil nu se naște cu aceleași șanse ca unul venit pe lume în Capitală sau în Ilfov * la Suceava, rata depășește 10 la mie, valoare care ar trebui să declanșeze alerte de sănătate publică

România traversează una dintre cele mai negre perioade din ultimele decenii când vine vorba de șansa la viață a celor mai vulnerabili cetățeni ai săi: nou-născuții. Datele definitive publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024 aruncă o lumină crudă asupra realității din spitale și maternități: mortalitatea infantilă a explodat, ajungând la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

După aproape un deceniu în care România părea să facă pași timizi înainte, cifrele arată un regres dramatic. În 2023, rata era de 5,6 la mie. Astăzi, suntem din nou aproape de pragurile negre din urmă cu un deceniu. Practic, aproape o mie de copii au murit înainte de a împlini un an, într-o țară membră a Uniunii Europene.

Harta mortalității infantile scoate la iveală o Românie ruptă în două. Dacă în București rata este de 3,3 la mie, în județul Mureș indicatorul urcă la un nivel șocant: 13 decese la mia de copii sub un an – de aproape patru ori mai mult. Situații dramatice se regăsesc și în județele Ialomița și Suceava, unde rata depășește 10 la mie, valori care ar trebui să declanșeze alerte de sănătate publică.

Pentru Moldova, tabloul este cu atât mai dureros. Suceava și Botoșani se află printre județele cu cele mai mari rate ale mortalității infantile, semn că distanța până la spitale bine dotate, lipsa aparaturii moderne și accesul limitat la servicii medicale fac diferența dintre viață și moarte. În aceste județe, un copil nu se naște cu aceleași șanse ca unul venit pe lume în Capitală sau în Ilfov.

România rămâne astfel printre campioanele negative ale Uniunii Europene, cu o rată de două ori mai mare decât media UE, care este de 3,3 decese la mia de nașteri vii. Este o statistică rece, dar care ascunde tragedii zilnice, părinți distruși și secții de neonatologie care luptă cu dotări insuficiente.

Și mai revoltător este faptul că multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite. Din cele 952 de decese înregistrate în 2024, sute au fost cauzate de boli respiratorii, malformații congenitale sau infecții – afecțiuni care, în multe cazuri, pot fi tratate sau gestionate dacă există aparatură performantă și intervenție medicală rapidă. Pentru copiii născuți prematur sau cu patologii complexe, fiecare minut contează, iar lipsa unui incubator sau a unui ventilator poate fi fatală.

Organizația Salvați Copiii România, care marchează 16 ani de luptă împotriva mortalității infantile, trage un semnal de alarmă fără echivoc. 35 de maternități și spitale de pediatrie din țară, inclusiv din regiunea Moldovei, au cerut sprijin urgent pentru dotări medicale în 2026. Medicii cer incubatoare, mese de resuscitare, ventilatoare, pulsoximetre – echipamente de bază într-o Europă a secolului XXI, dar încă lipsă în multe spitale românești.

Costurile necesare depășesc 3 milioane de euro, o sumă infimă raportată la bugetele publice, dar uriașă pentru secțiile unde se decide soarta copiilor în primele ore de viață. În lipsa acestor investiții, România continuă să piardă copii în tăcere, iar harta mortalității infantile rămâne o hartă a rușinii.

Carmen DEACONU