Suspendați-l, de e lup mascat în miel

Dorian OBREJA

Din 1990 încoace, am trăit în permanență într-un fel de imitație a unui joc din parcurile de distracții. Joc ce nu și-a putut păstra numele, dat fiind combaterea tuturor posibilelor influențe rusești, drept care nu se mai cheamă montagne russe, ci, mai pe limba partenerului strategic, roller coaster. Când sus, pe culmile speranței, când jos, în bezna deznădejdii.

Tabloul acestor zile, taboul ultimei perioade este unul peste măsură de deprimant nu doar pentru persoanele cu predispoziții la așa ceva, ci mai pentru toată lumea – cu excepția, desigur, a celor care profită de pe urma situației. Ce rezultă dintr-o tragere de timp a mai tuturor celor de pe scena politică: pe cale de consecință, propun sancționarea politicienilor aleși și numiți – începând cu președintele, premierul și parlamentarii, cu diminuarea lefurilor, câte 1%  pentru fiecare zi de întârziere; avem, deja, 40 de zile, deci ei ar trebui să aibă salarii mai mici cu 40%!

Ne confruntăm cu dezinformări grave – minciuni sau omisiuni ale adevărului – tocmai din partea autorităților și politicienilor. Ce altceva decât dezinformare au fost ieșirea lui N. Dan de joi, când sprijinea un candidat fără nicio șansă, afirmația desemnatului, că are deja 200 de voturi, sau declarația secretarului general al PSD, că guvernul Tomac va trece? Iar lucrurile au atins paroxismul duminică, atunci când, la ora 8,45, Tomac anunța că pregătește depunerea programului de guvernare la Parlament, iar 20 de minute mai târziu, spășit și umil, își depunea mandatul în mâinile stăpânului său de la Cotroceni.

N. Dan făcuse deja ceea ce-l tăiase capul acela de fost olimpic, adică desemnase un no name slugarnic și acceptase un soi de guvern pretins tehnocrat, în condițiile în care cel puțin 3 partide nu agreau aceasta. Cât despre componența guvernului, în afară de 2-3 nume de profesioniști, varză; cum, oare, să pui la cultură un individ care a fost șef la o fabrică de bere?!

Profilul noului desemnat nu e departe – referitor la calități – de cel al fostului; debutând ca pădurar, a fost, apoi, contabil pe niște firmulițe, după care s-a prins că slujba cea mai bună e de politician, drept care, de 22 de ani, e bugetar de lux (consilier, primar de orășel, președinte CJ și, un an și ceva, chiar ministru).

Așadar, N. Dan a reușit performanța de a-și da 2 autogoluri. Iar acum, potrivit unor opinii, a izbutit să încalce de 2 ori Constituția - nu a desemnat pe cineva propus de un partid și a făcut desemnarea fără consultarea partidelor!

Date fiind încăpățânarea și folosirea loviturilor sub centură din partea lui PSDan, pe de o parte, și lașitatea/duplicitatea partidelor (exact cele 4 care au dus țara unde e), pe de alta, se pare că Veștea ar putea fi investit. Dar n-aș paria niciun leu că apucă sărbătorile de iarnă în Palatul Victoria. Mai degrabă pe anticipate și suspendare...

În plin haos și absurd, aș vrea să închei mai liniștit, invocând o poezie ce devine, periodic, virală pe internet - pentru actualitatea ei, deși pare a fi fost scrisă acum un secol - și este atribuită lui George Coșbuc (unele voci contestă aceasta). Mie, poezia mi-a inspirat titlul acestor rânduri; cititorii pot judeca singuri, după citatul pe care-l ofer: „Spînzuraţi-l, de-i mişel,/ De-i nebun, la gard cu el;/ De-i ciocoi cu fumuri,/ Daţi-l celor lui de-un fel:/ Cînilor din drumuri./ Ce vă doare cui i-aţi spus?/ Pentru cine-aţi tot adus/ Smirna şi tămîia?/ Latini jos şi lifte sus,/ Iar în vîrf momîia”.