Femeile care au plătit pentru memoria Moldovei

* de la Ana Golăiasa, care a înzestrat Mănăstirea Golia cu averi și obiecte prețioase, până la boieroaicele care au ridicat biserici și femeile care au susținut instituții de îngrijire, istoria Moldovei păstrează urmele unor investiții feminine despre care se vorbește prea puțin

În spatele unor monumente din Iași și din Moldova se află femei care au administrat averi, au donat proprietăți și au finanțat construcții. Expoziția „Sacrul la feminin”, deschisă la Muzeul Mitropolitan din Iași, readuce în atenție rolul femeii în istoria spirituală și artistică și oferă prilejul recuperării unei povești mai puțin cunoscute: cea a banilor investiți de femei în patrimoniul Moldovei.

Ana Golăiasa, văduva care a finanțat Golia

Una dintre cele mai puternice povești se află chiar în centrul Iașului, la Mănăstirea Golia. În secolul al XVI-lea, logofătul Ioan Golăi și soția sa, Ana, au ctitorit aici o biserică de piatră. În 1575, cei doi au dăruit lăcașului un Tetraevanghel slavon, cu ferecătură din argint aurit. După executarea soțului său, Ana Golăiasa nu a abandonat ctitoria. A continuat să o sprijine material, folosind patrimoniul familiei. Documentele istorice consemnează donații de sate, vii, prisăci și alte proprietăți, dar și transferuri de robi, realitate a epocii care nu poate fi ignorată. În 1606, biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos.

Boieroaicele care au ridicat biserici în Iași

În Copou, Biserica „Sfinții 40 de Mucenici” păstrează amintirea Saftei Roset, care a participat, alături de soțul său, hatmanul Vasile Roset, la ctitorirea lăcașului în jurul anului 1760. În Păcurari, Biserica „Toma Cozma”, ridicată în 1807, o are între ctitori pe Ecaterina, soția boierului Toma Cozma. Unul dintre cele două hramuri ale bisericii îi poartă numele. Iar în centrul Iașului, Biserica Lozonschi, construită în 1800, amintește de Ecaterina Lozonschi, soția boierului Iordache Lozonschi. Aceste exemple arată că femeile din familiile boierești au fost prezente în actele de ctitorire, chiar dacă istoria a păstrat mai ales numele bărbaților.

Elena Rareș, doamna care a lăsat Moldovei biserici

La Botoșani, Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, a ctitorit Biserica „Sfântul Gheorghe”, terminată în octombrie 1551. Pisania monumentului consemnează explicit numele ei, o dovadă rară și prețioasă a autorității unei femei asupra unei construcții religioase.

Elena Rareș este legată și de Biserica Uspenia din Botoșani, precum și de Biserica Învierii din Suceava. Ctitoriile sale demonstrează că femeile din familiile domnești puteau participa direct la modelarea orașelor și a vieții religioase.

De la patrimoniul religios la spitalele orașului

Filantropia feminină nu s-a limitat la biserici. La Iași, Maternitatea israelită, înființată în 1878, a funcționat sub patronajul primei societăți a femeilor israelite din oraș. Instituția a făcut parte din istoria Spitalului Israelit, un așezământ dezvoltat prin donații și destinat atât pacienților evrei, cât și celor de alte confesiuni.

Peste 100 de exponate la Muzeul Mitropolitan

Expoziția „Sacrul la feminin”, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Artă al României, poate fi vizitată până pe 30 octombrie, în Sala Baptisteriu a Muzeului Mitropolitan din Iași. Sunt prezentate peste 100 de exponate, de la piese aparținând culturii Cucuteni până la reprezentări medievale și moderne ale femininului sacru. Între lucrările de referință se numără și sculptura „Rugăciunea” de Constantin Brâncuși, adusă în premieră la Iași.

Maura ANGHEL