INCHIDE

Pensii și schimbări care pot schimba viața multor români din 2027

Pensii și schimbări care pot schimba viața multor români din 2027



Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu pentru 2026-2028 aduce din 2027 indexarea pensiilor, scutiri de CASS pentru mamele cu copii sub doi ani și veteranii de război, modificări fiscale și reguli noi pentru programul Rabla. Implementarea acestor măsuri depinde însă de fondurile disponibile la buget.




Programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu anunță mai multe schimbări care vor afecta veniturile și cheltuielile familiilor din România. Printre acestea se numără măsuri pentru pensionari, părinți cu copii mici sau persoane vulnerabile, dar și modificări la taxe, companii de stat, educație, sănătate și administrație.


Contextul economic este complicat. Documentul arată că economia României a scăzut cu 0,6% din PIB în primul semestru al anului 2026, iar FMI estimează o scădere de 0,5% pentru întregul an. Pentru finalul lui 2026, Guvernul estimează un deficit de circa 6% din PIB, potrivit metodologiei europene ESA.


Pe scurt, măsurile anunțate vizează câteva domenii cheie:



  • indexarea pensiilor din 2027;

  • scutiri de CASS pentru mamele cu copii sub doi ani și veteranii de război;

  • modificări la impozitarea proprietăților și eliminarea IMCA;

  • extinderea unor programe din educație și sănătate;

  • reorganizarea administrației publice și digitalizarea unor servicii.




Pensii și beneficii care pot schimba calculele multor familii


Una dintre cele mai așteptate măsuri este reluarea indexării pensiilor din 2027. Premierul desemnat a anunțat:



„Vor fi indexate pensiile de anul viitor, după doi ani în care nu s-a întâmplat acest lucru. Acesta este deja un lucru pozitiv de care vor beneficia mulți români.”



Aplicarea indexării depinde de resursele bugetare și de obiectivul de reducere a deficitului. Decizia finală va fi luată în funcție de veniturile statului și de spațiul existent în buget. Guvernul își propune să aducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030.


În sprijinul familiilor cu copii mici, se propune eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mamele cu copii mai mici de doi ani. Aceeași scutire ar urma să fie valabilă și pentru veteranii de război. Aplicarea depinde însă de identificarea fondurilor care să acopere pierderea la buget.


Se pregătesc și modificări la indemnizația de creștere a copilului. Părinții care revin la muncă atunci când copilul are între șase și 12 luni ar putea să primească indemnizația încă șase luni. Cei care revin după ce copilul împlinește 12 luni ar putea beneficia de indemnizație pentru încă trei luni.


Oportunități noi pentru cei care au nevoie de ajutor


Programul prevede ca bunicii care lucrează să poată prelua concediul pentru creșterea copilului, cu acordul părinților. Această măsură oferă mai multă flexibilitate familiilor care au nevoie de sprijin în primii ani de viață ai copilului.


Este anunțat și un pachet de solidaritate pentru 2027. Printre beneficiari se numără gospodăriile cu venituri mici, familiile cu cel puțin trei copii, familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități. Detaliile urmează să fie stabilite în funcție de buget.




Modificări fiscale care pot schimba regulile jocului


În zona fiscală, programul menține cota unică de impozitare, dar propune revizuirea facilităților fiscale și schimbarea modului de impozitare a proprietăților, astfel încât taxele să țină cont de valoarea de piață a acestora.


Documentul nu oferă încă detalii despre noile cote sau data exactă de aplicare a sistemului. Proprietarii vor afla formula clară când vor fi finalizate discuțiile.


O măsură importantă este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără alte amânări. Această decizie vine la solicitarea mediului de afaceri și are acordul partidelor implicate.


Se pregătește și reorganizarea administrației fiscale. Planul vizează reunificarea ANAF și a Autorității Vamale Române într-o singură structură, cu atribuții fiscale și de control. Din 2027, conducerea ANAF și structurile operative vor fi evaluate printr-un sistem de bonusuri și penalizări.


Programul Rabla și lista care se poate schimba


Programul Rabla ar putea avea reguli noi între 2027 și 2030. Finanțarea ar urma să fie acordată doar pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, ceea ce ar modifica lista mașinilor eligibile.


Guvernul vizează atragerea unui investitor strategic la TAROM în 2027, care ar putea prelua o participație minoritară sau majoritară. Companiile de stat cu pierderi vor primi un rating public de la A la E.




Educația și sănătatea, cu pași spre schimbare


În educație, se propune extinderea programului „Școală după școală”, cu activități între orele 8:00 și 17:00, pentru a reduce abandonul școlar și a ajuta părinții care lucrează.


Programul „Masă sănătoasă” va fi extins, cu obiectivul ca până în anul școlar 2029-2030 să fie generalizat. Școlile din comunitățile vulnerabile vor avea prioritate. În perioada 2027-2028, Guvernul vrea să creeze 500 de posturi noi de consilieri școlari.


În sănătate, se continuă proiectele pentru spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și centrele pentru mari arși din Timișoara, Târgu Mureș și București. Este pregătită și o nouă lege a malpraxisului medical.


Sunt anunțate măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale. Spitalele vor avea indicatori publici de performanță, pentru a putea fi monitorizate mai ușor. Screeningul neonatal ar putea fi extins la 22 de biomarkeri, cu o acoperire estimată la 140.000 de nou-născuți anual.


Administrația locală și digitalizarea, cu schimbări la orizont


Administrația publică centrală va fi reorganizată prin eliminarea structurilor cu atribuții suprapuse. Nu se propun reduceri procentuale uniforme de personal, ci schimbări la nivelul instituțiilor și responsabilităților, pentru ca serviciile publice să fie mai accesibile.


La nivel local, este prevăzut un program de comasare voluntară a localităților mici. Cele 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori ar putea primi prioritate la finanțare. Digitalizarea va include și servicii precum permisul de conducere, pentru a reduce drumurile la ghișee.




Bugetul, cheia tuturor schimbărilor care urmează


Luca Niculescu a declarat:



„Până nu avem toate cifrele, până nu știm cum încheiem acest an, până nu știm cum stăm cu banii din PNRR, de exemplu, evit să fac promisiuni, dar le vom vedea foarte curând în legea bugetului, pentru că trebuie să terminăm, să încheiem cât mai repede o lege a bugetului, după ce vom fi terminat în urgență rectificarea bugetară. Pentru că știți că fără rectificare bugetară, spitalele riscă să aibă probleme mari, ambulanțele să aibă probleme mari, primăriile să funcționeze și mai prost. Deci, niște probleme în cascadă pe care trebuie să le evităm, de aceea e nevoie de un guvern acum.”



Pentru relansarea economică, premierul desemnat a anunțat un plan de cinci miliarde de euro, destinat sprijinirii întreprinderilor românești și IMM-urilor. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri rămâne o măsură importantă pentru mediul de afaceri.



„Există un plan de relansare economică în valoare de cinci miliarde de euro, care a început deja să funcționeze, dar va funcționa și în anii următori, cu sprijin pentru întreprinderile românești, cu sprijin pentru IMM-uri. Există o măsură foarte importantă cerută de mediul de afaceri, care este convenită de toate partidele, desființarea impozitului minim pentru cifra de afaceri, pentru că acest impozit, nu o să intru în detalii tehnice, dar pe scurt, acest impozit a condus la reducerea investițiilor străine directe în România. Și știm câte nevoi e de investiții. Investițiile creează locuri de muncă. Fără investiții nu ai locuri de muncă, ci ai șomaj.”



În privința cheltuielilor publice, Niculescu a subliniat că viitorul Guvern trebuie să respecte ținta de deficit bugetar, iar această condiție va depinde de acordurile politice care urmează. Totodată, oamenii trebuie să simtă o îmbunătățire în viața de zi cu zi.


Programul mai prevede creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, dezvoltarea industriei naționale de apărare și continuarea obiectivului de aderare la OCDE. Toate măsurile cu impact bugetar vor fi aplicate în funcție de resursele disponibile, de încasări și de respectarea țintei de deficit.