Risipa alimentară în România ascunde povești care schimbă vieți

În timp ce mulți români se luptă să pună zilnic mâncare pe masă, 3,58 milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi. O parte dintre aceste produse este salvată de Băncile pentru Alimente și ajunge la persoanele care au cea mai mare nevoie.

În România, risipa alimentară rămâne o problemă greu de trecut cu vederea. Datele Eurostat din 2023 arată că aproape 3,58 milioane de tone de mâncare sunt aruncate într-un singur an. Dacă ne uităm la fiecare persoană, rezultă că un român aruncă, în medie, 188 de kilograme de alimente pe an.

În același timp, mulți oameni nu știu dacă vor avea ce să mănânce mâine. Federația Băncilor pentru Alimente din România arată că 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. În rândul copiilor, procentul ajunge la 33,8%.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, sărbătorită pe 16 octombrie, organizația atrage atenția asupra acestui contrast puternic. Pe de o parte, cantități uriașe de hrană sunt risipite, iar pe de altă parte, multe familii nu își permit o alimentație suficientă și regulată.

Ce se întâmplă cu alimentele care nu ajung la raft

Rețeaua Băncilor pentru Alimente încearcă să reducă risipa prin colectarea produselor care nu mai pot fi vândute, dar sunt încă bune pentru consum. Sunt alimente sigure, care respectă toate normele de calitate, dar nu mai ajung pe rafturi din motive comerciale sau logistice.

Printre produsele preluate se regăsesc alimente cu ambalaje deteriorate, etichete greșite sau produse aproape de data expirării. Chiar dacă nu mai pot fi vândute în magazine, ele pot fi consumate dacă sunt transportate și depozitate corect.

După colectare, alimentele sunt păstrate în condiții potrivite și apoi distribuite prin intermediul ONG-urilor partenere. Aceste organizații ajung la familii, copii, vârstnici sau alte persoane aflate în dificultate.

Rețeaua cuprinde nouă bănci regionale, în orașe importante din țară: București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

• alimente cu ambalaje deteriorate, dar sigure pentru consum;
• produse cu etichete greșite;
• alimente aproape de data expirării;
• produse care nu mai pot fi vândute, dar pot fi donate.

Un sprijin real pentru firmele care donează

Federația le recomandă producătorilor, procesatorilor și comercianților să doneze alimentele care nu mai pot fi vândute, dar sunt sigure pentru consum. Astfel, produsele nu mai ajung la gunoi, iar persoanele vulnerabile primesc ajutor.

Potrivit organizației, donațiile pot avea facilități fiscale, conform Legii nr. 217/2016, modificată prin Legea nr. 49/2024. Companiile pot contribui și la partea logistică, ajutând la colectarea și distribuirea alimentelor.

Milioane de porții care ajung acolo unde este nevoie

Din 2016 până la finalul lunii iunie 2026, Băncile pentru Alimente au colectat peste 49.000 de tone de produse. Dintre acestea, peste 44.000 de tone au fost alimente salvate de la risipă, iar peste 4.000 de tone au venit din donațiile populației.

Toate aceste produse au fost transformate în peste 96 de milioane de porții de mâncare, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile. Aceste cifre arată cât de mult contează recuperarea alimentelor atunci când există o rețea bine pusă la punct.

Doar în primele șase luni din 2026, rețeaua a redistribuit 8.926 de tone de produse, dintre care 7.589 de tone au fost alimente salvate de la risipă. Restul a venit din alte forme de ajutor alimentar.

Aceste produse au asigurat aproximativ 17,1 milioane de porții de hrană. În medie, aproape 298.000 de persoane au primit lunar sprijin alimentar în această perioadă, dintre care peste 111.000 au fost copii.

Impactul este semnificativ mai ales în comunitățile unde accesul la hrană reprezintă o grijă constantă. Pentru multe familii, aceste alimente înseamnă mese mai regulate și mai puțină presiune pe bugetul zilnic.

O infrastructură care face diferența

Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, spune că organizația a pus la punct, în ultimii zece ani, o rețea națională de depozite și mașini frigorifice. Această infrastructură permite recuperarea alimentelor în condiții de siguranță.

Fără spații potrivite pentru depozitare și fără transport frigorific, multe produse nu ar putea fi salvate la timp. Alimentele trebuie gestionate corect, mai ales când sunt aproape de data expirării sau au nevoie de temperatură controlată.

De aceea, logistica este la fel de importantă ca donația în sine. Un produs bun poate ajunge rapid la gunoi dacă nu există cine să îl ridice, să îl transporte și să îl distribuie mai departe.

Rețeaua Băncilor pentru Alimente acționează ca o punte între companiile care au surplus și oamenii care au nevoie de ajutor. Totul se bazează pe colaborarea dintre producători, comercianți, ONG-uri și donatori individuali.

Fiecare aliment salvat contează pentru cineva

Risipa alimentară nu dispare peste noapte, dar poate fi redusă cu pași mici și constanți. Alimentele care nu mai pot fi vândute, dar sunt bune de consum, pot ajunge la cei care chiar au nevoie de ele.

Federația Băncilor pentru Alimente mizează pe implicarea companiilor și pe donațiile venite din partea oamenilor. Cu o rețea funcțională și o infrastructură bine pusă la punct, surplusul alimentar poate fi valorificat mai eficient.

Într-o țară în care milioane de tone de mâncare se pierd anual, fiecare produs salvat face diferența. Pentru cei care primesc ajutor, sprijinul se vede direct în mesele asigurate și în grija zilnică, care devine puțin mai ușor de dus.