Taina zilei în care Prorocul Oseea cheamă la pocăință și alte povești uimitoare din calendarul ortodox

Calendarul ortodox din 17 octombrie îi pomenește pe Sfântul Proroc Oseea, pe Sfântul Cuvios Mucenic Andrei din Creta și aducerea moaștelor Sfântului și Dreptului Lazăr la Constantinopol.

Ziua de 17 octombrie marchează mai multe momente importante în calendarul ortodox. Sunt pomeniți sfinți care au trăit în epoci diferite, dar ale căror vieți au rămas legate de credință și slujire.

Printre ei se numără Sfântul Proroc Oseea, cunoscut pentru chemarea la pocăință adresată poporului Israel, și Sfântul Cuvios Mucenic Andrei din Creta, care a apărat credința în vremea împăratului Constantin al V-lea. Tot azi este amintită și aducerea moaștelor Sfântului și Dreptului Lazăr la Constantinopol.

Un mesaj puternic transmis de Oseea peste veacuri

Sfântul Proroc Oseea, fiul lui Beeri, făcea parte din seminția lui Isahar. A fost profet în regatul Israel, în timpul regelui Ieroboam al II-lea și al urmașilor acestuia, dar și în regatul Iuda, pe vremea regilor Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia.

Activitatea sa profetică s-a desfășurat între anii 790 și 725 î.Hr., fiind contemporan cu Prorocul Isaia. Oseea a trăit într-o perioadă în care idolatria și abaterile de la credință erau condamnate deschis.

El i-a mustrat pe israeliteni pentru închinarea la idoli, dar și pentru greșelile preoților, ale poporului și ale casei regale. Mesajul său a rămas clar și direct, iar chemarea la întoarcerea la Dumnezeu este una dintre ideile centrale ale pomenirii sale.

Prorocul îi îndemna pe toți la pocăință prin cuvintele: „Întoarce-te Israele către Domnul Dumnezeul tău, că ai slăbit întru nedreptățile tale” (Oseea 14, 2-3). În scrierile sale apare și referirea la timpul mesianic, când păgânii urmau să fie chemați la adevăratul Dumnezeu.

Sfântul Apostol Pavel a amintit aceste cuvinte în Epistola către Romani, când vorbește despre chemarea adresată nu doar iudeilor, ci și păgânilor.

Troparul Sfântului Proroc Oseea, la Glasul 2, este păstrat astfel: „A prorocului Tău Osea pomenire, Doamne, prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.”

O mărturisire curajoasă în fața împăratului

Sfântul Cuvios Mucenic Andrei era originar din insula Creta, aflată în Marea Mediterană. El a trăit în timpul împăratului Constantin al V-lea, cunoscut drept Copronim, care a domnit între anii 741 și 775.

Împăratul este prezentat ca un conducător iconoclast, iar în timpul său au avut loc persecuții împotriva creștinilor care apărau sfintele icoane. Aflând despre aceste suferințe, Andrei a părăsit mănăstirea și a mers să îl înfrunte pe împărat.

Într-o zi de sărbătoare, când împăratul se afla cu slujitorii la Mănăstirea Mamant, Sfântul Andrei Criteanul i-a ieșit în cale. L-a mustrat pentru chinurile la care erau supuși creștinii, iar consecințele nu au întârziat să apară.

Sfântul Andrei a fost întemnițat și adus de două ori înaintea împăratului. Constantin al V-lea a încercat să îl facă să renunțe la credință, dar fără succes. În cele din urmă, a fost condamnat la moarte.

În timp ce era dus prin oraș spre locul unde urma să fie executat, un eretic i-a tăiat picioarele cu o secure. Sfântul Andrei Criteanul a murit pe loc, în anul 767.

Troparul său, la Glasul 4, spune: „Pustniceşte mai înainte pedepsindu-te în munte, taberele vrăjmaşilor cele netrupeşti le-ai pierdut cu arma Crucii, întru tot fericite; şi iarăşi spre chinuire bărbăteşte te-ai îmbrăcat, ucigând pe Copronim cu sabia credinţei. Pentru amândouă acestea te-ai încununat de la Dumnezeu, Preacuvioase Părinte Andrei, pururea lăudate.”

O călătorie neobișnuită a moaștelor lui Lazăr

Mineiul amintește la 17 octombrie și aducerea moaștelor Sfântului și Dreptului Lazăr la Constantinopol. Lazăr este cunoscut din Sfânta Evanghelie după Ioan ca prieten al Domnului nostru Iisus Hristos.

Numele Lazăr vine de la Eleazar, care în limba evreiască înseamnă Dumnezeu ajută. El locuia în Betania împreună cu surorile sale, Marta și Maria, iar casa lor este menționată în mai multe relatări evanghelice.

Când Lazăr s-a îmbolnăvit, surorile lui l-au anunțat pe Iisus. Mântuitorul nu a mers imediat în Betania, spunând că boala nu era spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu.

Ajuns la mormânt după patru zile, Iisus a cerut să fie dată piatra la o parte. Apoi a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!” Textul evanghelic spune că Lazăr a ieșit din mormânt, fiind legat la mâini și la picioare cu fâșii de pânză.

După Învierea Domnului, potrivit Tradiției, Lazăr a mai trăit 30 de ani. A mers în Cipru, unde a fost hirotonit de Apostoli episcop în cetatea Chition, astăzi Larnaka.

Drumul moaștelor din Cipru până la Constantinopol

În anul 901, împăratul Leon al VI-lea cel Înțelept a ridicat o biserică în Constantinopol pentru Sfântul și Dreptul Lazăr. Moaștele sale au fost găsite în Cipru, într-o raclă de marmură, în cetatea Chition.

Pe sicriu era scris: „Lazăr cel mort de patru zile, prietenul lui Hristos”. Moaștele au fost așezate într-o raclă de argint și aduse la Constantinopol cu multă evlavie, într-o zi de 17 octombrie.

Astăzi, cea mai mare parte a moaștelor Sfântului Lazăr se găsește în biserica sa din Larnaka, Cipru. Alte părticele se află la Mănăstirea Iviron din Muntele Athos și în alte biserici ale lumii creștine.

Cântarea de laudă adresată lui Lazăr spune: „Ca un prieten adevărat și ierarh înțelept al Împăratului a toate Hristos, te lăudăm cu credință, Lazăre, de Dumnezeu cugetătorule, că pe tine te-a ridicat a patra zi din mormânt; și ai dus viață curată, slujind lui Dumnezeu, fericite; iar acum roagă-te neîncetat pentru sufletele noastre.”

Numele care au rămas vii în această zi

Tot astăzi sunt pomeniți Sfinții Mucenici și frații fără de arginți Cosma și Damian, împreună cu Leontie, Antim și Evrepie. Se amintește că există trei perechi de sfinți cu numele Cosma și Damian, cunoscuți pentru vindecările făcute fără plată.

• 
  

  Prima pereche este formată din fiii Teodotei, o femeie credincioasă, care au murit în pace și au fost îngropați în locul numit Fereman.

  
  


• 
  

  A doua pereche a trăit la Roma și a avut un dascăl viclean, care i-a dus pe un munte sub pretextul culegerii de ierburi. După ce au fost arși într-un cuptor și au scăpat nevătămați, au fost răstigniți, iar apoi li s-au tăiat capetele.

  
  


• 
  

  A treia pereche este cea pomenită azi. Acești sfinți veneau din Arabia, erau pricepuți în vindecarea bolnavilor fără plată și propovăduiau pe Hristos.

  
  

În vremea împăraților Dioclețian și Maximian, Cosma și Damian din Arabia au ajuns în cetatea Egea din Lisia. Acolo au fost aduși înaintea ighemonului, au fost bătuți și aruncați în mare.

Textul arată că, prin voia lui Dumnezeu, au ajuns pe uscat. Au fost prinși din nou și au continuat să mărturisească credința lor.

O zi plină de semnificații în calendarul ortodox

Pomenirile din 17 octombrie adună laolaltă chipuri diferite de sfințenie. Oseea rămâne prorocul care cheamă la pocăință, Andrei din Creta este mărturisitorul care nu a renunțat la credință, iar Lazăr este prietenul lui Hristos ridicat din mormânt după patru zile.

Aceste istorii sunt citite și pomenite în Biserică nu doar ca fapte din trecut, ci și ca exemple pentru cei care caută curaj, răbdare și credință. Fiecare nume amintit azi păstrează o legătură clară cu slujirea lui Dumnezeu și cu mărturisirea credinței în momente grele.

Calendarul ortodox din 17 octombrie rămâne o zi bogată în înțelesuri. Prin rugăciuni, tropare și pomeniri, credincioșii își amintesc de viețile acestor sfinți și de felul în care credința lor a rămas vie peste veacuri.