INCHIDE

Ce schimbări apar în facturile la energie și cine ar putea beneficia de noile măsuri

Ce schimbări apar în facturile la energie și cine ar putea beneficia de noile măsuri

Ajutorul "direct în factură" promis de Guvern pentru milioane de români ridică semne de întrebare privind aplicarea, costurile și efectul real asupra prețului energiei, arată analiza Frames.

Guvernul anunță un nou sprijin pentru plata facturilor la energie electrică și gaze destinat milioanelor de români cu venituri sub 3.500 de lei net pe lună. Ajutorul ar urma să fie aplicat direct în factură, cu eligibilitatea verificată automat, pentru 3,7 milioane de beneficiari la electricitate și 1,7 milioane la gaze. Însă, potrivit unei analize Frames, implementarea ridică dificultăți majore: sistemul depinde de un registru național care încă nu există, iar experiențele anterioare arată că ajutorul nu ajunge întotdeauna la cei care au nevoie.

"Statul a bugetat ajutorul, dar oamenii nu au ajuns la el. Acum Guvernul promite o schemă de aproape două ori mai largă, bazată pe un registru național care încă nu există. Este o promisiune făcută înainte de a avea instrumentele necesare." – Adrian Negrescu

Noile reguli pentru facturi vin cu detalii care schimbă totul

Ajutorul trebuie să ajungă exact la cei care au nevoie, însă multe contracte de energie nu sunt pe numele persoanei care locuiește efectiv în imobil. Chiriașii sau vârstnicii pot rămâne fără sprijin, iar veniturile nedeclarate sau provenite din agricultură, străinătate ori economia informală nu sunt vizibile pentru autorități.

"ANAF nu vede nici veniturile agricole, banii trimiși din străinătate sau economia informală. Fără o verificare a averii, sprijinul poate ajunge și la persoane cu venituri declarate mici, dar cu proprietăți importante. Gospodăriile racordate la termoficare sau care se încălzesc cu lemne nu primesc factură de gaze, deci tocmai o parte dintre cei mai vulnerabili rămân în afara schemei." – Frames (realizatorii analizei)

De asemenea, gospodăriile racordate la termoficare sau care se încălzesc cu lemne nu pot fi incluse ușor în acest mecanism, deși printre acestea se regăsesc mulți consumatori vulnerabili.

Costurile ascunse și impactul bugetar

Programul nu precizează clar valoarea ajutorului. Analiza Frames estimează că, dacă sprijinul ar fi de 50 de lei pe lună pentru curent și 100 de lei pentru gaze timp de șase luni, costul anual ar ajunge la 1,9 miliarde de lei. Dacă sumele se dublează, costul ar putea depăși 3,8 miliarde de lei. Fondul Social pentru Climă poate acoperi doar o parte, restul urmând să fie suportat din bugetul național, ceea ce pune presiune suplimentară pe finanțe.

Există deja restanțe la schemele de sprijin anterioare, iar dacă plățile către furnizori întârzie, costul riscului se poate regăsi în facturile tuturor consumatorilor.

"Nu există ajutor gratuit. Fiecare leu scăzut din factură este un leu luat din buget sau împrumutat. Iar ajutorul trebuie plătit în fiecare an, fără să rămână în urmă vreo investiție care să reducă prețul pe termen lung." – Frames

Ajutor temporar vs. soluții pe termen lung

Ajutorul direct reduce factura doar temporar, fără să rezolve cauza prețurilor mari. O reducere de 50 de lei pe lună la electricitate acoperă circa 20% dintr-o factură medie, iar 100 de lei la gaze acoperă cam un sfert din costuri iarna. Însă liberalizarea pieței gazelor și introducerea taxei pe carbon pot aduce noi scumpiri.

Investițiile în producția de energie ieftină și în rețele moderne sunt soluția pe termen lung. Un exemplu este parcul solar de la Ogrezeni, Giurgiu – investiție privată de 460 de milioane de euro, cu putere instalată de 761 MWp și peste 1 GWh de stocare în baterii, suficient pentru 684.000 de gospodării. O astfel de investiție produce energie ani la rând, spre deosebire de un ajutor lunar consumat imediat.

"Un ajutor de 50 de lei reduce factura o singură dată. Un parc solar conectat la timp și o rețea modernizată reduc prețul pentru toată lumea, ani la rând." – Adrian Negrescu

Analiza Frames recomandă ca fondurile publice și europene să fie direcționate către investiții în rețele, stocare, panouri solare pentru gospodării vulnerabile, izolare termică și pompe de căldură, nu în compensări anuale.

Sprijinul corect țintit face diferența

Sprijinul ar trebui limitat strict la consumatorii cu adevărat vulnerabili, cu verificarea averii și ajustarea treptată a ajutorului pe măsură ce venitul crește. Accentul trebuie pus pe soluții care reduc permanent factura, nu doar pe ajutoare temporare.

Schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică destinată consumatorilor vulnerabili va fi continuată, conform programului de guvernare. Rămâne de văzut cum va fi construit mecanismul final și dacă va ajunge la oamenii care au cu adevărat nevoie de el.