Gheorghe Nichita, primarul Iasiului: Palas Mall concureaza cu Versailles / Sansa noastra sunt fondurile europene

default

Dimensiune font:

| 12-06-2013 06:26

Municipiul Iasi a accesat in ultimii ani jumatate de miliard de euro din fonduri europene si ar mai avea nevoie de cateva miliarde pentru a rezolva toate problemele cu care se confrunta. Pe ce s-au cheltuit banii? Ce proiecte au prioritate? Va fi demolat Palas Mall? Ce se intampla cu cainii comunitari? Cand incepe reabilitarea termica a blocurilor? De ce sunt strazile din oras pline de gropi? De ce se taie teii din Iasi? Primarul orasului, Gheorghe Nichita, vorbeste despre problemele orasului intr-un interviu pentru HotNews.ro.

 

Interviul video complet:





Reporter: Iasiul este orasul care a accesat cele mai multe fonduri europene din Romania. Cum ati reusit sa faceti asta?

Gheorghe Nichita: Ne-am dat seama inca de la bun inceput de sistemul de finantare al administratiei publice locale. Bugetele locale sunt insuficiente. Guvernul efectiv nu are bani sa ne dea pentu toate proiectele noastre si atunci avem doua posibilitati. O data sa luam imprumuturi si cea mai facila posibilitate dupa 2009 a fost cea leagata de fonduri europene. Am avut proiectele incepute o parte dintre ele cu finantarea a municipalitatii si din imprumuturi si am scris din nou alte proiecte care au corespuns procedurilor europene astfel incat am reusit sa depunem proiecte mari care sa ne conduca sa absobim toate fondurile europene alocate pe Axa 1 POR municipiului Iasi. mai mult decat atat am facut proiecte si pe turism si pe mediu. Suntem in acest moment cu 400 de milioane de euro proiecte de mediu si emergie termica, depozite ecologice, alimentare cu apa si canal. Toate acestea sunt proiecte care acum sunt in implementare in municipiul Iasi si in zona metropolitana.

Reporter: In total cati bani ati luat din fonduri europene?
Gheorghe Nichita: Pe axa I - POR - 144 milioane de euro, pe POS Mediu - 70 de milioane de euro pentru un depozitul ecologic si 70 de milioane de euro pentru energia termica. 134 de milioane de euro pentru apa si canal in tot judetul. Pe municipiul Iasi avem 75 de milioane. Pentru zona Bahluiului inca 70 de milioane de euro pentru amenajarea acestei zone.

Reporter: Ce faceti pe bd. Stefan cel Mare?
Gheorghe Nichita: Bd. stefan cel Mare face parte dintr-un proiect cu finantare europeana care se numeste "Axa Culturala". Pleaca din celalalt capat al orasului, de la Breazu, si ajunge pana in inima orasului, in zona Podu Ros. In momentul in care am inceput sa lucram pe bd. Stefan cel Mare ne-am dat seama ca cetatenii isi doresc un pietonal care nu doar sa fie inchis pentru masini sambata si duminica si redat cetatenilor ci sa devina o piateta. in zona centrala nu avem o piateta unde sa creem evenimente. Si-am impartit bd. Stefan cel Mare astfel incat 480 de metri de la Consiliul Judetean, de la Trei ierarhi si pana la Primarie sa devina o piateta. Avand bani pentru a reface carosabilul, care nu mai presupunea de aici incolo si trotuare, ci tre sa fie piateta un spatiu amenajat fara trotuare, fara circulatie auto, atunci a capatat o alta destinatie, un multifunctional care urmeaza sa fie amenajat in functie deevenimentele care se vor desfasura in fiecare perioada a anului. Va avea o anumita forma in perioada iernii, cand vom avea Sarbatorile de iarna, o alta forma vara, o alta forma primavara, fiindca avem foarte multe evenimente si vrem sa le gazduim in aceasta piateta, sa le organizam. Dar asteptam aici si mediul privat si initiativa societatii civile pentru a crea cat mai multe evenimente sa punem in evidenta aceasta noua piateta a orasului.

Reporter: Au existat foarte multe nemultumiri legate de faptul ca pentru amenajarea acestui pietonal ati taiat teii si ati pus piatra cubica. De ce ati luat o astfel de decizie?
Gheorghe Nichita: In Iasi avem 11.500 de tei. In ultimii trei ani am plantat peste 3.600 de tei. Urmeaza ca in toamna, pana la sfarsitul anului, sa plantam inca 560 de tei. Deci nu am taiat teii din Iasi. Exista deja o isterie generala creata din nu stiu ce motiv. Eu sunt un mare iubitor de tei. Teii de pe aliniamentul bulevardului au fost inlocuiti cu copaci mai mici pentru a crea evenimente. Teii care sunt in continuare pe acest amplasament, care sunt spre primarie, spre biserica"Trei Ierarhi", spre "Casa Cartii" sunt in continuare functionali. Mai sunt circa 50 de tei in aceasta zona, dar nu sunt pe aliniamentul vechiului bulevard fiindca vechiul bulevard nu mai este.

Aici este o piateta multifunctionala si in orice piateta ai nevoie sa pui in evidenta cladirile istorice si sa ai vegetatie care sa nu incurce atunci cand vrei sa creezi evenimente importante. Si m-am uitat la un singur lucru zilele acestea. Cativa dintre cei care au inceput sa faca acest scandal legat de tei si banuiesc ca au in mare parte si dreptate, nu in totalitate, pentru ca atunci cand am inceput sa curatam teii sa vedem daca ii putem pastra, am ajuns la niste trunchiuri de copac. Nu mai era niciun fel de vegetatie pe ei.

Ori acum, toti salcamii au inverzit. Nici unul nu s-a uscat. Un verde crud foarte frumos. Sunt convins ca arhitectii, peisagistii in comntinuare vor putea sa ia decizia si sa ne sugereze efectiv ce este de facut in viitor in functie de de destinatie va capata bulevardul. Stiti ca de foarte multe ori trebuie sa faci ceva, lasa sa vezi mai departe cum este initiativa civica, privata spre administratia publica si dupa aceea poti sa amenajezi pentru definitiv. In clipa de fata nu este conturat foarte clar multifunctionalitatea acestui bulevard.

Am avut exemplu si cu Piata Unirii. In Piata Unirii am refacut si istoricii, arhitectii si cei de la monumente spuneau ca nu ne dau aviz decat cu piatra cutare, in felul cutare. Au fost unii care au criticat, altii care au laudat. Important este ca astazi in Piata Unirii putem sa avem cafenele, avem un trafic foarte mare de cetateni, multe evenimente. Deci avem exemple in municipiul Iasi care au fost contrazise la inceput, dar dupa aceea au fost insusite de catre cetateni si dezvoltate.

Palasul a avut foarte multi contestatari printre care personalitati de mare calibru ale orasului, inclusiv oameni de specialitate in domeniul acesta al mediului si al vegetatiei. Acei oameni au fost dupa aceea si au vazut ce se intampla in alta parte in lumea asta si cand s-au intors inapoi sunt fani Palas. Eu cred ca pana nu vedem finalizata o investitie nu putem sa ne pronuntam in totalitate.

Reporter: Cat costa menajarea acestui bd? Cine este arhitectul si cine este constructorul?
Gheorghe Nichita:
Cred ca este gresit pentru ca avem un proiect pe fonduri europene care se cheama "Axa culturala" si se intinde de la Breazu pana in Podu Ros cu un titular de proiect care se cheama Martin Rose,  un consortiu Vega si Conest, niste constructori foarte mari, care au avut o documentatie de a amenaja carosabilul nu piateta. Proiectul in ansamblu costa circa 20 milioane de euro. Avem acum depus pe fonduri europene amenajarea urbanistica a unui tronson a strazii Lapusneanu si Piata Unirii, partea a doua. Acelea sunt doar doua locatii foarte restranse in care se trateaza situatia unitar - canalizare, alimentare cu apa, inlocuire de conducte, pavele, trotuare, inclusiv iluminat si vegetatie, arteziene.

Aici a fost numai carosabilul tratat, iar cand am inceput sa punem piatra sparta si ne-am dat seama ca lumea vrea sa avem aceasta piatena, nu a mai fost carosabil si am lasat doar piateta. Zona cealalta din Stefan cel Mare, pana la Piata Unirii este in continuare strada. Nu s-a taiat nici un tei, doar daca era batran sau bolnav, si in loc tot tei se planteaza pentru ca face parte din acea amenajare. Eu as vrea sa va dau niste imagini despre cum arata bulevardul acesta inainte si cum arata astazi. Pentru ca este o inertie si o rezistenta la schimbare in Iasi, dar inca nu s-a terminat nimic si suntem in curs de amenajare.

Reporter: Dar, pana la urma, cine este arhitectul care a decis inlocuirea teilor cu salcamii japonezi?
Gheorghe Nichita:
Nu este facuta o amenajare peisagistica. Avem un studiu de solutii, un concurs in clipa de fata, si ii asteptam pe cei care doresc sa faca propuneri sa faca o documentatie cat si pentru bd. Stefan cel Mare, dar sa faca pentru intreaga "Axa culturala" ca sa aiba o continuitate. Noi nu gandim aici doar o piateta, gandim cum o conectam cu toata zona culturala. Ma refer la Piata Unirii, bd. Lapusneanu, Palatul Culturii, Palas si zona palatului spre Bahlui. Recunoastem ca a fost un proiect doar pentru carosabil. Astazi vrem sa amenajam. Schimbarea vegetatiei din acest tronson si eliberarea cladirilor ca sa poata fi puse in evidenta este un fapt constatat foarte clar. Asta a decis Primaria cu directia Spatii Verzi si cu Directia de Arhitectura.

Reporter: Ce faceti cu cele trei lacuri de la Ciric?
Gheorghe Nichita:
Ciricul este un proiect pe care iesenii il asteapta de 50 de ani. Este o investitie de agrement. Acolo nu se putea intampla nimic. nici privatul nu putea sa faca nimic acolo pentru ca nu exista canalizare si nu obtineau aviz fiindca aceasta canalizare costa foarte mult. Atunci toate hotelurile, restaurantele care isi desfasurau activitatea acolo deversau toata murdaria in lac ceea ce ducea la colmatarea lacului si distrugeau mediu. Pe Axa 5 de turism am obtinut fonduri sa facem aceasta amenajare in care prioritara a fost acnalizarea apoi retaeaua de drumuri care sa comunice de o parte si de alta a lacului si apoi am dat drumul la amenajare astfel incat cetateanul care vine de acasa sa poata face gratar, sa aiba loc de joaca pentru copii, sa aiba activitati pe lac - debarcadere pentru a se plimba cu barca si hidrobicicleta - pentru a putea sa duca copilul la minigolf, catarari in copac, plus piscine, plus plaja.

Eu vad aceasta prima etapa in alte doua etape - asa a si fost scris proiectul. Nu erau fonduri suficiente pentru a le face pe toate odata. In etapa a doua avem un proiect de Mediu care inseamna autoepurarea lacului - apa care merge in cele trei lacuri trebuie sa aiba o anumita calitate - in viitor poate sa fie buna si de scaldat. In etapa a treia vom da privatului dreptul sa vina cu initiative - noi sa-i dam terenul si avizele pentru a-l incuraja sa faca tot felul de activitati pentru a dezvolta aceasta zona. Este o zona de agrement dotata si poate sa devina o atractie regionala.

Reporter: Cetatenii au protestat ca ati amenajat in zona Ciric niste locuri de parcare pentru care ati defrisat si betonat cateva hectare de padure. Cum comentati?
Gheorghe Nichita:
Nu cetatenii au spus asta. Aici este vorba despre un atac politic. Este vorba de domnul Oprea de la PDL care spune aca taiem copacii. Ca sa faci o amenajare de agrement, trebuie sa ai cateva functiuni obligatorii, inclusiv locuri de parcare pentru ca degeaba vin oamenii acolo daca nu au aceste facilitati. Inainte sa amenajam aceasta parcare oamenii parcau pe marginea drumului, cum apucau si nu mai putea nimeni intra si iesi din Ciric. Se bloca totul. De cand am inceput sa facem si dirijarea spre locurile de parcare, lucrurile s-au schimbat. Ca sa fac locuri de parcare trebuia sa taiem niste opaci si atunci am scos din silvic 6 ha de teren si urmeaza sa impadurim 40 de de hectare. Din 6 ha nu s-a taiat tot ci doar arborii care erau pe amplasamentul parcarii. Sunt 128-140 locuri de parcare dar urmeaza sa se mai faca acolo terenuri de fotbal, handbal, tenis.

Reporter: Referitor la telescaunul din acest complex. Are cateva sute de metri si nu duce nicaieri. Care este utilitatea lui?
Gheorghe Nichita:
Se discuta foarte mult despre utilitatea acestui telescaun. Proiectul acesta ca sa poata fi finantat a fost scris de o companie din Franta si una de la Bucuresti. Si am intrebat la inceput "De ce telescaun?". Mi-au spus ca este nevoie de o diversitate de activitati. Am fost sceptic si poate mai sunt. Nu va ascund. Dar nici nu pot sa spun ca numai eu am dreptate. Daca asa au gandit-o atunci proiectantii si cei care veneau cu o anumita expertiza din Franta am lasat ca proiectul sa mearga mai departe in felul acesta.

Reporter: Cu cine ati scris proiectele pentru fondurile europene? Foarte multe administratii au esuat pentru ca nu au avut oameni care sa se priceapa la asta.
Gheorghe Nichita:
Romania nu a fost pregatita in 2007-2008 cu proiectanti si consultanti suficienti pentru a intocmi proiecte foarte bune. O spun cu foarte multa responsabilitate. Proiectele noastre au fost mai bune pentru ca am inceput inca din 2005. Dar proiectarea se contracteaza prin licitatie si castiga un proiectant. Modul cum face proiectul este o alta problema fiindca de foarte multe ori am gasit neconcordana intre ceea ce gasim pe teren, substantiale, pe care nu aveam cum sa le cunoastem deoarece nu faceam noi studiile geo anexate pe care nu aveam cum sa le verificam. Descopeream cum sta treaba abia dupa ce decopertam.

Ca o constatare, proiectantii au inceput sa creasca din punct de vedere profesional, la fel si constructorii. Inca nu sunt la nivelul de organizare sa implemeteze proiectele in termenele prevazute. Avem foarte mari probleme cu respectarea termenelor. Din nefericire nu au venit firme de proiectare din afara foarte multe pentru ca pentru ei sunt foarte putini bani aici si a trebuit sa dezvoltam proiectanti proprii. Luati istoricul unor firme de proiectare si consultanta si o sa vedeti ca sunt din 2005-2006 incoace. Sigur, s-au dezvoltat, se vor dezvolta, dar atunci cand apar fondurile este o nebunie. Toata lumea vrea sa prinda cat mai rapid si incearca sa discute cu proiectantii dupa ce castiga licitatiile sa faca cat mai repede proiectele. Graba asta inseamna de foarte multe ori superficialitate si batai de cap in implementare.

Reporter: Stiu ca aveti tot pe fonduri europene doua pasaje mari...
Gheorghe Nichita:
Pasajul Mihai Eminescu face legatura intre doua artere foarte importante - bd. Independentei si iesirea din Pacurari si ceea ce inseamna Copoul. Lucrarile au inceput anul trecut si se vor finaliza in toamna acestui an. Nu pot sa va spun cand deoarece cu acel constructor am probleme foarte mari. Nu din cauza ca nu stie ce are de facut ci din cauza ca nu aduce pe santier cati muncitori trebuie si fonduri pentru a se aprovizona suficient cu materiale. Nu spun acum cine este. I-am urechit si astept pana saptamana viitoare (n.r. aceasta saptamana) si daca nu face ce s-a angajat atunci am sa spun ce se intampla.

Un constructor care nu este serios - am un contract cu el, trebuie sa merg mai departe pentru ca altfel ma blochez - dar nu inseamna ca nu trebuie sa-i cantam public ca sa atentionam alte administratii publice ca sa nu-i mai angajeze. Sau sa gasim la nivelul Romaniei un sistem de punctaj ca sa-i descalifice la licitatii pentru ca vin subevaluari, baga firmele in insolventa si te trezesti ca pe fonduri europene nu poti sa termini un proiect. Noi dam tot timpul vina pe primar sau pe administratia publica locala, dar societatea romaneasca nu este pregatita sa functioneze in regim european. Mai mult, suntem pusi cum sa luam profitul, nu sa facem treaba de calitate.

Pasajul Octav Bancila este un pasaj care se discuta de zeci de ani. Face legatura intre zona Alexandru cel Bun - Dacia si zona Copou. Este un pasaj foarte dificil. Traverseaza calea ferata suprateran.Va fi finalizat in 2015, foarte dificil, dar va duce la decongestionarea traficului. Lucrarea costa aproximativ 20 milioane de euro. Cele mai multe proiecte din Iasi au aceasta valoare deoarece asta era valoarea maxima pe fiecare proiect aprobat. In licitatii am iesit cu 25-27% mai ieftin fata de valoarea estimata.

Reporter: Cate mari bulevarde sunt in lucru in acest moment in Iasi?
Gheorghe Nichita:
Toate. Carol, Stefan cel Mare, Palatu, Apanu, Nicolina, Independentei, Alexandru cel Bun, Musatinii. Ca si strazi secundare sunt in lucru ce am putut prinde daca am avut bani si cum sa le justificam. Strazile secundare vor face obiectul unui alt proiect, fie pe fonduri europene fie cu bani de la bugetul local.

Reporter: Cate strazi de pamant - fara apa si canal mai sunt in Iasi?
Gheorghe Nichita:
Sunt putine. Am inceput un program in 2006 cu fonduri imprumutate de la DEXIA si am reusit sa facem strazile de lut din centru pana la Sfantul Lazar ceea ce a crescut valoarea terenurilor si au devenit foarte tentante pentru investitori, dar si zone de la periferie - Aviatiei, Fagului.

Reporter: Dar ca numar, cate au mai ramas - 100, 200?
Gheorghe Nichita:
Nu, nu. Sunt mai putine, dar ele pot fi mai multe astazi deoarece Iasul s-a extins. Sunt cartierele rezidentiale, cartiere create de privati. Unii dintre ei au reusit sa-si asfalteze strazile, altii nu. Alea nu intra deocamdata in strategia noastra deoarece nu avem bani sa dam ca sa asfaltam pentru zece case cand eu cu acei bani pot sa asfaltez un cartier cu 50.000 de locuitori.

Reporter: Am vazut ca in Iasi sunt foarte multe strazi cu probleme, gropi, care arata ca dupa bombardament! Ce se intampla? Aveti contracte pentru intretinerea strazilor? Cu cine? Cat costa?
Gheorghe Nichita:
Iasul este un santier. Probleme foarte mari sunt si in Bucuresti. Avem cel mai bun sistem pentru reparatii deoarece avem o companie a Primariei. Aceasta companie are si ea fluctuatii financiare in functie de cum o finantam noi si cum reuseste efectiv sa-si faca lucrarile deoarece nu tot timpul avem bani suficienti pentru reparatii, dar pretul iol tinem jos cu aceasta companie. Avem control la pret. In principiu avem 80-120 miliarde lei vechi pentru reparatii. Aceasta companie ca si cea de la salubritate imi tine pretul foarte jos. La salubritate avem cel mai mic pret din Romania. 6,2 lei pe metru cub de gunoi ridicat.

Reporter: Totusi, de ce arata Iasul asa cum arata?
Gheorghe Nichita:
D-voastra v-ati facut vreodata curat in casa? Banuiesc ca da. Cand varuiati casa cum faceati? Va mutati din sufragerie in bucatarie, dar cand va mutati dintr-o camera in alta, tot dadeati cu nasul in var, mizerie. Cum sa facem casa asta curata, care este Iasul, fara santier? Este imposibil.

Nu mai vreau sa vorbesc despre trista mostenire. Iasul pana in 2002 a fost un oras care si-a gestionat saracia. Primarul de atunci gandea:  atata am banii, repar pe aicea, mai pun niste cosuri, le dau cu galben sa iasa in evidenta ca-i curat, dau cu var copacii si bordurile primavara si vara, trasez se asfaltul asta, cat mai am pe aicea, niste linii frumoase sa se vada trecerile de pietoni si cam cu asta se oprea. Or, un oras cum este Timisoara, Clujul, in timpul asta se modernizau. Schimbau liniile de tramvai, schimbau alimentarea cu apa si canal. La noi tot acest proces a inceput in 2004 (n.r. cand a venit Gheorghe Nichita la primaria Iasi). Cand am venit primar nu am gasit un proiect in valoare de un milion de euro pe care sa ma duc sa caut finantare.

A trebuit intai sa scriu proiecte, sa caut finantari, sa conving tot timpul Consiliul Local si am fost tot timpul in opozitie. Guvernul nu mi-a dat niciun ban in toti acesti ani, ba din contra imi blocau orasul pentru ca am in oras doua drumuri nationale care sun ale Companiei Nationale de Drumuri si pe care la un moment dat erau cratere cat casa asta. Nu asfaltau ca sa piarda Nichita alegerile. In Iasi au fost tot timpul dispute politice foarte puternice. Astazi aceasta influenta politica este defavorabila Iasului. Sper ca in continuare, prin votul cetatenilor, sa-i invatam pe politicieni sa faca o altfel de politica si sa faca politica pentru oras.

Neavand investitiile acestea facute la timp, toate au inceput sa cada. Bulevardul Independentei in 2004 avea 18 ani de functionare fara sa aiba o reparatie capitala. Dupa 18 ani asfaltul ala de la sine imbatraneste. Nu mai trebuie sa treaca pe acolo nici caruta ca se strica. Iarna procesul de inghet-dezghet il distruge. Trasnportul public a fost falimentat in acea perioada si a venit pe mine. La fel si energia termica. Lipsa investitiilor facute in cei 12 ani a venit intr-un moment care m-a prins aici si nevoia este foarte mare de investitii acum. Daca se faceau macar unul sau doua dintre serviciile din Primarie, azi imi era mai usor sa ma duc cu banii si sa fac altceva.

Reporter: Dar d-voastra sunteti primar din 2004. Au trecut 10 ani de atunci. Abia in ultimii doi-trei ani au inceput sa se miste lucrurile. De ce asa de tarziu?
Gheorghe Nichita:
Nu conteaza doar ce face administratia. Va dau exemplul unui privat care vine in oras in 2005 ca vrea sa investeasca in Iasi 50 de milioane de euro si apoi 200. A primit 6 ani de zile de intarziere, de reactii negative din partea foarte multor lideri politici si personalitati ale orasului. L-au impiedicat efectiv niste santajisti care aveau si presa locala si care aveau interesele lor pe imobiliare. L-au tinut in reclamatii la DNA si procese. Ma refer la Palas Mall. Proiectul trebuia sa fie gata in 2007-2008 si a fost gata abia in 2012. Ganditi-va daca noi in 2007-2008 il puneam in functiune cream 4.000 de locuri de munca. 4.000 de oameni care nu plecau afara si puteau sa ramana aici.

Mai veneau inca doua milioane de euro/an labugetul local. Or, daca noi ne-am impiedicat pe noi insine sa facem investitii private, eu ca primar cand am vrut sa vin in 2003, in iarna, sa fac investitii in linia de tramvai, m-au impiedicat inclusiv jurnalistii importanti ai orasului si societatea civila ca nu sunt legitim. Intai trebuie sa te aleaga lumea. Si ca sa scrii un proiect de asta, sa faci licitatie, sa gasesti finantare, dureaza 4-5 ani.

Reporter: Cati km de piste pentru bicicleta sunt in oras? Cati intentionati sa mai faceti?
Gheorghe Nichita:
Pe tot ceea ce a insemnat proiect european am facut si piste pentru biciclisti. Sunt 11 km acum si vor vi 26 de km in perioada urmatoare.

Reporter: Cetatenii se plang ca nu sunt bune pistele pentru bicicleta - au denivelari, nu sunt aduse bordurile la nivel, ca sunt facute cu pavele in loc de asfalt. Cum comentati?
Gheorghe Nichita:
Si exprimarea asta a romanului are multe intelesuri. Ce inseamna denivelare? Este o prostie, nu este asa. Cel care a fost in zona Breazu vede foarte clar ca pista pentru biciclisti are pe zona de intrare a celui care are casa acolo o denivelare ca sa intre omul cu masina. Nu putea sa sara cu masina peste bordura. Adica lasam omul in strada ca sa treaca biciclistii pe acolo. Bicicletele pot sa mearga mai lin in zonele acelea, nu cu cine stie ce viteza.

Reporter: Care este strategia de parcare a orasului Iasi? Intentionati sa ii sanctionati prin ridicarea masinii pe soferii care parcheaza neregulamentar?
Gheorghe Nichita:
In toata Romania cred ca avem probleme foarte mari cu parcarea. Companiile care s-au repezit la inceput sa faca gestiunea parcarilor au incercat nu sa faca investitii ci cum sa mulga banii de la Primarie pentru exploatarea parcarilor. Pe de alta parte si eu am incercat sa-mi gestionez situatia cu salariatii Primariei. Nu am reusit. Nu sunt eficienti. De foarte multe ori administratia locala daca nu gaseste omul potrivit, care doreste sa faca treaba, devine ineficienta.

De ani de zile incerc sa concesionez serviciul de parcari, dar nu pentru a exploata ceea ce am ci pentru a face si investitii. Si cand aud cei care trebuie sa puna banul lor si sa astepte 10-15 ani ca sa-si scoata investitia nu prea mai vor sa mai vina. Pana acum am facut 3-4 licitatii, nu a venit nimeni. Reiau acest proces, dar intre timp am facut investitii noi. Cand am gasit o zona pe care sa o pot amenaja ca parcare, am amenajat-o. De cand sunt primar am creat circa 4000 de locuri de parcare. Cu 2500 de locuri in Palas, la nivel european. Alte proiecte de parcari subterane, supraterane nu avem in momentul de fata fiindca nu pot sa-mi permit sa dau 7-8 milioane de euro pentru 100 de locuri de parcare care sa multumeasca 100 de oameni care au masini si sa nemultumesc un cartier pe care pot sa-l asfaltez cu banii aceia. Am niste prioritati. Nu pot sa fac asta. Cred in continuare ca parcarile trebuie sa devina o afacare pentru privat.

Reporter: Ce se intampla cu programul de reabilitare termica? Cate blocuri ati reabilitat pana acum? Cate urmeaza sa reabilitati si cu ce bani?
Gheorghe Nichita:
Am depus in 2009, 48 de proiecte pentru 48 de blocuri, la doamna Udrea, ea promitandu-mi ca toate vor fi finantate. In 2010, 2011, 2012 nu am primit niciun leu. Iasul a fost izolat complet desi aveam cele mai multe proiecte depuse. Dupa aceea, dansii au gasit de cuviita la finalul anului 2011 ca nu vor putea sa cheltuiasca toti banii europeni si ca-i vor dirija inapoi pe reabilitare termica. De atunci si pana acum se fac aceste proceduri de alocarea fondurilor europene pentru reabilitare termica. Am primit de curand de la Agentia de Dezvoltare ca avem deja doua proiecte cu 16 tronsoane de bloc care vor intra in finantare. Blocurile sunt in Piata Unirii, Sarmisegetuza, Alexandru, Tatarasi.

Dar am avut 48 de tronsoane de blocuri, dar foarte multi au renuntat si au inceput sa-si faca pe cheltuiala proprie. Altii nu mai doresc. Avem probleme foarte mari la asociatiile de proprietari. Astazi sunt 30 de milioane de euro alocati pentru regiunea Nord-Est pentru care trebuie sa depunem documentatii noi. Am deja documentatii de 5 milioane de euro. pana in august urmeaza sa depunem pentru inca 7 milioane de euro. Sigur, nu vor fi toti banii dati la Iasi, va fi o repartitie in functie de documentatia depusa. Dar sa speram ca in acest an vom incepe licitatiile de reabilitare termica si la anul sa incepem lucrarile.

Reporter: Dar, pana in prezent, Primaria a reabilitat termic vreun bloc?
Gheorghe Nichita:
Am reabilitat foarte multe pana in 2009. Cred ca avem vreo 24 de blocuri noi. Dar sunt blocuri reabilitate de Asociatii, nu cu fonduri de la Primarie.

Reporter: Palas Mall este un proiect foarte mare si foarte controversat. Au fost foarte multe litigii, autorizatiile cladirilor sunt anulate in instanta. Ce se intampla cu acest ansamblu din punct de vedere juridic, cu contractul de concesiune? Am inteles ca instanta l-a anulat si ati trecut altul prin Consiliu Local.

Gheorghe Nichita:
Palasul a fost verificat si reverificat de toate institutiile de ancheta ale statului. Palasul este legal in tot ce priveste asocierea in participatiune, terenuri, PUZ-uri, autorizatii, tot. Ce vreau sa scot in evidenta? Tot acest razboi mediatic a fost creat, pentru ca stiu cum este in presa, nu lasa adevarul sa omoare stirea, iar cei care au fost afaceristi in Iasi si au vazut initiativa privatului de la Iulius Mall au vrut sa i-o fure. Si atunci, fiindca nu s-au inteles la masa verde, au zis hai sa facem presiune pe primar ca sa nu-i dea autorizatii, avize si sa-l incurcam legal. Sa nu se poata face proiectul decat daca il face cu noi impreuna.

Or eu nu am devenit megies in tara asta intre unii oameni de afaceri si afaceristii. Eu sunt total de acord sa sustin omul de afaceri care are ideea lui, are investitia lui si care vrea sa faca un parteneriat corect si constit. Si atunci am demonstrat in Romania ca toate aceste viclesuguri ale legislatiei, toate aceste ambiguitati, putem sa nu punem in risc un investitor privat. Asta mi se pare foarte corect. Inalta curte de Casatie a dat verdictul foarte clar ca totul este in regula. Noi am luat deciziile in Consiliul Local in functie de evolutia proiectului.

Reporter: Sunt niste decizii judecatoresti definitive pentru demolarea Palasului. Se demoleaza sau nu?
Gheorghe Nichita:
D-voastra credeti ca in Romania chiar atat de tampiti putem sa fim? Putem fi derbedei, banditi, hoti, putem fi intermediari la un moment dat, dar nu putem fi atat de neghiobi sa dam o investitie care a castigat la Cannes recunoasterea europeana, o investitie care a primit distinctia de aur pentru cea mai mare investitie imobiliara din Europa de la Financial Times.

Reporter: Ce beneficii aduce acest proiect orasului?
Gheorghe Nichita:
Enorm de mari. Dintr-o oaza de verdeata care adapostea cainii comunitari, baltea toata apa strandului vechi in spatele Palatului Culturii, emblematic pentru intreaga Moldova si Romanie, am ajuns sa avem o amenajare urbanistica care concureaza cu Versailles. Mergeti in spatele Palatului Culturii si nu o sa va vina sa credeti, o sa spuneti ca sunteti in fata Palatului Culturii. In spate curg trepte si o fantana arteziana ca la Palatul Versailles. Este o amenajare urbanistica care face legatura intre vechi si nou, intre clasic si contemporan. In afara de asta, 4.000 de locuri de munca, peste 120 de firme internationale gazduite in Iasi.

Asta inseamna reclama foarte mare a Iasului. 2.500 de locuri de parcare. 5 ha de spatiu verde. Zeci de mii de oameni care merg in agrement acolo, iar Primariei aduce foarte multi bani pentru ca se platesc taxe pe cladire. Vom avea o estimare a profitului pe care ni-l aduce cand vom intra in efectivitate cu toate activitatile de acolo. Primim redeventa 21% din profit si minim 435.000 de euro daca nu se obtine profit. Anul trecut nu am primit niciun ban deoarece noi suntem, in clipa de fata, cu dansii intr-un proces fiindca in ultimii 3 ani spune ca sunt scutiti de redeventa, dar de fapt nu este scutit, si trebuie sa recuperam un milion si ceva de euro, dar de aici incolo vor da in functie de activitati.

Reporter: Aveti vreun regret in ceea ce priveste Palasul?
Gheorghe Nichita:
Eu cred ca Nichita Gheorghe ramane in istoria acestui oras cu acest proiect pentru ca a fost primar si a rezistat si a sustinut acest proiect, ca a avut viziune, iar investitorul Iulian Dascalu este unul dintre cei mai importanti investitori din Romania si foarte serios. Eu cred ca acest parteneriat este benefic in totalitate pentru Iasi. Cum sa am regret cand 4.000 de oameni au locuri de munca? Cand zeci de mii de oameni merg acolo? Cum sa am regret cand acolo este inima orasului?

Toti cei care vin din afara, ambasadori, oameni de afaceri - am avut acum guvernatorul regiunii Upsala din Suedia si a fost a vizitat Palasul. Nu ii venea sa creada. Toti spun ca este exceptional. Este prima piatra europeana de temelie a acestui oras. Iar eu sunt foarte mandru. Stiti cand am fost foarte trist? Cand am taiat panglica. Atati de multi lingai am vazut acolo ca imi era greata. Foarte multi dintre cei care urlau si contestau au venit sa iasa in fata pe camerele de luat vederi, iar la masa, eu am plecat si i-am lasat sa se ghiftuiasca.

Reporter: Ce faceti cu cainii comunitari?
Gheorghe Nichita:
Cand aud primari, politicieni, ca fac padocuri ca sa rezolve problema cainilor comunitari, ori sunt tampiti, ori nu stiu administratie. Si am auzit multi, nu dau exemple. Nu au decat sa se regaseasca in cuvintele mele si sa inghita in sec. Am incercat sa iau aceasta decizie si eu cu oameni de specialitate. La zeci de mii de caini care sunt in orasele astea mari si la ritmul de inmultire pe care il au, cine poate sa creeze un asemenea padoc? Chiar daca creez un padoc pentru  zece mii de caini si ii pui la un loc, se mananca intre ei si fac un dezastru acolo.

Ca sa facem adaposturi pentru toti cainii care sunt in Iasi, tot nu este solutie fiindca vor veni din orasele/comunele din jur dupa hrana. Daca nu iau toate administratiile locale aceasta masura, nu va avea efect. Legislatia trebuie sa fie foarte dura si sa oblige pe toata lumea sa iese asemenea masuri. Trebuie sa se ia masuri foarte clare.

Ce inseamna masuri foarte clare? Aici trebuie sa discutam. Eu cred ca sterilizarea este o masura. Intoarcerea cainelui in strada pentru cat mai are de trait, nu este o problema. Cainii batrani si bolnavi trebuie eutanasiati, iar mai departe sa gestionam fiecare arealul pe care il gestionam astfel cand eu fac curatenie in Iasi sa nu vina cainii din alta parte. Am avut zone intregi unde am strans toti cainii, iar in doua saptamani s-a repopulat cu caini noi, veniti din alta parte.

Reporter: Aveti un inventar al cainilor?
Gheorghe Nichita:
Cine crede ca are acest inventar inseamna ca minte.

Reporter: Cate adaposturi aveti si cate locuri are fiecare?
Gheorghe Nichita:
Avem un adapost de 400 de locuri unde ducem cainii si ii curatam, spalam, deratizam, sterilizam si ii intoarcem inapoi in oras. Acum mai construim un padoc de 4.000 de locuri la Tomesti. Anul acesta avem 22 de miliarde lei vechi ca sa punem in functiune 1.000 de locuri.

Reporter: Acest adapost trebuia terminat in urma cu cativa ani. Ce s-a intamplat?
Gheorghe Nichita:
Nu am avut bani. Eu deja cheltuiesc in Iasi 17 miliarde de lei vechi pe an pentru cainii comunitari. Pentru batranii pensionari nu cheltuiesc atat. Cred ca niste prioritati. Nu cred ca am ajuns primar doar sa vad cum sta cainele comunitar. Cateodata noi avem niste momente de astea de excese. Ajung sa fiu nevoit sa-i conving pe oameni sa scoata custile din scara blocului.

Reporter: De cati bani mai aveti nevoie ca sa terminati tot ce aveti de facut in Iasi?
Gheorghe Nichita:
Daca ar fi sa aducem astazi transportul public la un grad de civilizatie europena ne-ar trebui in jur de 400 milioane de euro. Ca sa aducem toate strazile intr-o stare de functionalitate ne-ar trebui 250 milioane de euro. Daca ar trebui sa facem parcari ca sa multumesca cat de cat orasul ne trebuie 150 milioane de euro. Este vorba de miliarde de euro, bani care nu pot fi sustinuti din bugetul local. Din banii din taxele platite de cetateni se aduna circa 250 milioane lei. Sansa Iasului si a Romaniei este sa accesam pe proiecte serioase si mari cat mai multe fonduri europene. Asa au facut si celelalte state europene.

Reporter: Ce grad de indatorare are Iasul?
Gheorghe Nichita:
26,7%. Anul trecut am avut 29%, iar anul viitor vom resui sa avem in jur de 23%. Important este ca intram pe o diminuare a datoriei de la an la an si intram pe un mecanism de finantare - o parte din cofinantarea fondurilor europene pe care am cheltuit-o anul trecut si o cheltuim acum, anul viitor va fi sursa de finantare a investitiilor proprii. Este un mecanism financiar pe care nu pot sa-l spun fiecaruia. Astfel ma asigur ca nu maresc taxele locale cu nu stiu cat la suta si ca pot sa duc orasul in stare de functionare si sa fac investitii de modernizare.

Reporter: Ce subventii da primaria pentru transportul public si gigacalorie?
Gheorghe Nichita:
Foarte mult si va trebui sa diminuam. la transportul public dam peste 200 de milioane de lei pe an. la energia termica am ajuns si la 400 de milioane in anii trecuti. Anul trecut am diminuat foarte mult aceasta subventie fiindca energia termica a fost concesionata si intram intr-o alta logica.

Reporter: Cu cat s-a diminuat subventia la caldura?
Gheorghe Nichita:
Nu va mai spun pentru ca intram intr-o chestiune legata strict de bugetul local. Nu vreau sa am discutii cu concesionarul Este treaba noastra. Insa o sa diminuam cat mai mult. In toti acesti ani am suferit foarte mult pentru energia termica. mi-au fost puse bariere politice cat s-a putut ca Iasul sa inghete iarna. Tot guvernul Boc mi-a pus bariere. In timpul asta Brasovul si Aradul au fost subventionate cu sute de miliarde, intre 580 si 660 de miliarde, iar Iasul primea doar niste firmituri. De asta ceea ce am facut pastrez pentru mine fiindca in Romania sunt foarte multi sarlatani care cauta pe diverse cai sa te puna in incurcatura.


Reporter: Ce parere aveti despre regionalizare? Se diminueaza instituriile judetene, se pierd locuri de munca.
Gheorghe Nichita:
Este o falsa problema. Nu se pierde nimic. Sefii de judet vor primi mai multe responsabilitati prin descentralizare. Eu cred ca in primul rand discutam de descentralizare si regionalizare pentru a folosi cat mai bine banul european pe proiecte mari, strategice, nu sa-l risipim pe proiecte foarte mici. Fondurile europene trebuie sa se adreseze unui numar cat mai mare de populatie, nu unui satuc sau unui orasel.

Regionalizarea poate sa scoata in evidenta potentialul economic care poate fi resuscitat de cei care locuiesc acolo. Bucurestiul nu o sa reuseasca sa faca acest lucru. Este un proces administrativ care poate, daca este bine intocmit si gestionat, sa aduca acea bunastare in care Moldova sa nu mai fie cea mai saraca regiune a Europei, Oltenia sa fie a doua cea mai saraca dupa Moldova. Si in care sa nu mai avem decalaje foarte mari in ceea ce inseamna Ardealul - Moldova, Bucuresti - Iasi. Iar primarilor nu li se ia din sarcini. Eu ca primar voi avea aceleasi cote, aceleasi probleme.

Reporter: Dar veti avea o institutie in plus la care sa va duceti.
Gheorghe Nichita:
Decat sa ma duc la Bucuresti mai bine ma duc pana la Iasi. Sau cel de la Suceava mai bine vine la Iasi.

Reporter: Puteti explica cum se reduce birocratia? Multa lume nu a inteles asta.
Gheorghe Nichita:
In primul rand toate institutiile de la Bucuresti care sunt in cadrul minsterelor si a agentiilor nationale sunt dimensionate la nivelul intregii tari. O parte dintre aceste atributii se dau catre judete, dar putine. Banii toti se centralizeaza acolo si raspunderea in teritoriu. Daca noi vom descentraliza ministerele si vom spune ca nu avem nevoie pentru fonduri europene sa ma duc la Bucuresti, al Autoritatea de management, ci ma duc la Piatra Neamt ci la Iasi pentru autoritatea de Management.

Distantele sunt mai mici. Daca discutam de agricultura. Una este sa ai viziunea agriculturii in regiune si spui da, pe agricultura avem Directia de Agricultura Regionala care are atatea fonduri, atatia fermieri, stiu ce investitii sa faci. Ei decizii acolo cu toata lumea. Ai un consiliu ales de toti cei din regiune. Acolo cand esti tu ca si consilier, reprezinti si zona ta si regiunea, vezi clar ce impact are. Am facut pe fonduri UE depozite ecologice. Acum acestea sunt judetene.

Sunt 6 judete in regiunea NE, vor fi 6 depozite. Daca regiunea era facuta, poate nu trebuia sa facem 6 depozite ci numai trei sau doua in care sa ducem toti gunoiul si era mai ieftin pentru toata lumea. Cu restul de bani puteam face altceva. Eu cred ca lucrurile astea sunt intelese de cei care sunt doar politicieni si o parte din cei care manipuleaza opinia publica in mod gresit. Vor conta foarte mult cei care conduc aceste regiuni.

Reporter: Ce parere aveti despre intrarea in insolventa a oraselor? In Iasi sunt multe comune in aceasta situatie.
Gheorghe Nichita:
Cred ca fiecare administratie publica trebuie sa stie adevarul ca sa se poata lua masurile adecvate. Guvernul este responsabil sa aiba o evidenta exacta a situatiei si poata gasi solutii pentru a ajuta. Pe de alta parte cetatenii au dreptul sa stie daca acea localitate a fost gestionata corect sau nu de cei pe care i-au ales. Daca stii ca este insolventa si primarul a fost atat de lipsit de perormanta nu-l mai alegi. Iar cel care vine stie ca trebuie sa plateasca daca duce orasul sau comuna in insolventa.
 


Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Comentarii

paul

Jun 11, 2013

acest individ incult, numit nichita, pe langa faptul ca e un mare hot, dar total incompetent in ce priveste administratia, e la fel de mincinos ca si basescu. de unde se vede ca nu ducem lipsa de ticalosi care distrug tot ceea ce este bun intro comunitate. in acest interviu la orice intrebare, justificata prin criticile obiective aduse, nichita vorbeste de orice altcea laudandu-se. oare cand o scapa iasul de un asemenea masacrator de istorie urbana locala?

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

00:43

„EuroBusiness LRJ” S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020, 10.09.2020, 24.09.2020, 08.10.2020, 22.10.2020, respectiv 05.11.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31, et. 1, cam. 25, Sector, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobil și mobile, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA). Proprietate imobiliară, teren, căsuțe de vacanță și anexe, situată în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud. Vrancea, înscrisă în CF nr. 50048 a Com. Soveja, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 2.438,00 mp, amplasat în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud.Vrancea, CF nr. 50048 a Com. Soveja, nr. cad.50048, Construcția C1-magazie, nr. cad.50048-C1Sc=67,00 mp, Construcția C2-anexă, nr. cad.50048-C2, Sc=170,00 mp, Construcția C3-magazie, nr. cad50048-C3, Sc=12,00 mp, Construcția C4-grup sanitar, nr. cad.50048-C4, Sc=17,00 mp, Construcția C5-bucatarie, nr. cad.50048-C5, Sc=24,00 mp, Construcția C6-umbrar lemn, nr. cad.50048-C6, Sc=9,00 mp, Construcția C7-umbrar lemn, nr. cad.50048-C7, Sc=9,00 mp, Construcția C8-casă de vacanță, nr. cad.50048-C8, Sc=15,00 mp, Construcția C9-casă de vacanță, nr. cad.50048-C9, Sc=14,00 mp, Construcția C10-club, nr. cad.50048-C10, Sc=64,00 mp, Construcția C11-casă de vacanță, nr. cad.50048-C11, Sc=15,00 mp, Construcția C12-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=15,00 mp, Construcția C13-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=65,00 mp, Construcția C14-casă de vacanță, nr. cad.50048-C14, Sc=15,00 mp, Construcția C15-casă de vacanță, nr. cad.50048-C15, Sc=15,00 mp, Construcția C16-casă de vacanță, nr. cad.50048-C16, Sc=65,00 mp, Construcția C17-casă de vacanță, nr. cad.50048-C17, Sc=15,00 mp, Construcția C18-casă de vacanță, nr. cad.50048-C18, Sc=15,00 mp, Construcția C19-casă de vacanță, nr. cad.50048-C19, Sc=65,00 mp, Construcția C20-casă de vacanță, nr. cad.50048-C20, Sc=28,00 mp, Construcția C21-magazie, nr. cad.50048-C21, Sc=145,00 mp, Construcția C22-casă de vacanță, nr. cad.50048-C22, Sc=51,00 mp, Construcția C23-casă de vacanță, nr. cad.50048-C23, Sc=35,00 mp și Construcția C24 - wc, nr. cad.50048-C24, Sc=17,00 mp. 65.110,50 BUNURI MOBILE PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) CARUCIOR + CUVA 7,27, MASINA GLAZURAT CIOCOLATA 3.236,26, Masina cernut faina 46,49, CARUCIOARE CU NIVELE pt cuptor 211,55, CUPTOR POLINI MOD.80100 211,55, CUPTOR POLINI MOD.8080190 211,55, CUPTOR ROTATIV ROTO 6080SR.200SC 2.531,01, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, MASINA ROTATIVA ROTOFORM, 4.489,66, Moara ptr. Preg. Probelor, 767,59, Balanta analitica, 412,62, Echip. Ptr. Determ. Aciditatii, 570,56, Etuva, 215,59, Balanta tehnica 176,30, Sist. Automat ptr. Determ. Azot 2.761,19, Sist. Autom. Ptr. Determ. Gras 2.563,97, Distilator apa 550,82, Aparat perf. Pt.Deter. Cant. De z 1.605,07, Incinta termostatare probe 471,85, Sistem aut. Amb. Prod. Gr.IP600 21.265,94, Aparat de realiz. Mixuri pt. Ret 3.026,27, Malaxor spiral cuva rabatabil 4.821,88, Linie pentru obtinere covrigi 57.418,17, Camera racire semifabricat 3.446,86, Cuptor rotativ, 7.048,60 Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptoar rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Masina de glazurat si uscat turta dulce 8.830,77, DEDURIZATOR FD-25, 418,00, LINIE PENTRU OBTINEREA CROCHETE 105.250,22, LINIE PENTRU OBTINERE COVRIGI 74.381,28, MALAXOR 7.023,99, Oala fierbere 233,69, DULAP FRIGORIFIC 381,22, AGENT FRIGORIFIC 77,01, ECHIPAMENT MIXER PLANETAR 8.207,35, MASINA PADO PT FURSEC SI TURTA 12.311,02, Masina taiat foi nap -Doina 263,51, Masina taiat nuga 441,19, Cuptor rotativ 2.078,25, CUPTOR FOI 12.232,98. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietele de sarcini care pot fi procurate on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestora fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, pentru bunuri mobile și 2.380,00 RON, TVA pentru bunul imobil/caiet de vanzare, dovada achiziţiei acestora fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892 RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.: RO76BUCU1032235342465 RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei (zilele de miercuri), ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietele de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail : vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini. Vizualizarea activului imobil, respectiv a bunurilor mobile, este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, e-mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, e-mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, e-mail: paula.stoian@fanyon.ro.
„EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020 și 10.09.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31 ,et. 1, cam. 25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următorului bun imobil, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) ,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI”, proprietate compusă din teren și construcții cu destinație nerezidențială, împreună cu bunurile mobile integrate, mijloacele fixe, obiectele de inventar și activele necorporale, situată în Sat Baldovinești, Com. Vădeni, Jud. Brăila, CF nr. 70378 a Com. Vădeni, astfel: 962.727,20. 1. Teren și construcții cu destinație nerezidențială 727.711,20. a. Teren intravilan, în suprafață de 4.507,00 mp, amplasat în Sat Baldovinești, Com.Vădeni, Jud. Brăila, nr. cad.70378, CF nr. 70378 a Com. Vădeni 30.720,00. b. Construcția C1, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C1, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,30 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.613,60. c. Construcția C2, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C2, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,45 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.644,00. d. Construcția C3, cu destinație depozit ambalaje, nr. cad.70378-C3, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=501,10 mp, cu regim de înălțime P 17.497,60. e. Construcția C4, cu destinație pavilion administrativ, nr. cad.70378-C4, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=149,75 mp, cu regim de înălțime P+1E 39.305,60. f. Construcția C5, cu destinație depozit produse finite, cu nr. cad.70378-C5, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=130,75 mp, cu regim de înălțime P 5.312,80. g. Construcția C6, cu destinație anexă depozitare, nr. cad.70378-C6, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=294,00 mp, cu regim de înălțime P 5.279,20. h. Construcția C7, cu destinație de spații de producție și depozitare, nr. cad.70378-C7, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=449,00 mp, cu regim de înălțime P+1E 74.085,60. i. Construcția C11, cu destinație hală producție, nr. cad.70378-C11, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=530,00 mp și Sc desfășurată=2.120,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 359.211,20. j.Construcția C12, cu destinație anexă tehnologică, nr. cad.70378-C12, CF nr. 70378, Com. Vădeni, cu Sc la sol=155,00 mp și Sc desfășurată=620,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 111.041,60 2. Bunuri mobile integrate (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 102.312,00. 3. Bunuri mobile constând în mijloace fixe și obiecte de inventar (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 98.304,00. 4.Active necorporale: mărci, desene și modele 34.400,00. Activul imobil, ”Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI” se vinde doar în bloc, ca activ funcțional. Prețurile nu includ TVA. Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art. 292, (alin.2), lit. F, din Codul Fiscal, în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestuia efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail: vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activului se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activului imobil este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702,e mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail: paula.stoian@fanyon.ro.
Consiliul Judeţean Iaşi  Maricel Popa Sedinta de Consiliu VIDEO
30/09/2020 12:18

Consiliul Judeţean Iaşi  Maricel Popa Sedinta de Consiliu VIDEO    

Învinșii din PNL fug din partid. Liderul liberalilor din Bacău este unul dintre ei
30/09/2020 12:00

După rezultatele slabe din unele judeţe la alegerile locale, continuă valul de demisii in PNL. După Nicolae Robu (PNL Timiş) şi Lucian Heiuş (PNL Hunedoara), in Biroul Politic Naţional al partidului ...

VIDEO Imagini aeriene cu santierul autostrazii Ungheni - Targu Mures:
30/09/2020 11:07

 Lucrarile pe cei 4,5 km de autostrada si 4,7 km de drum de legatura cu 4 benzi ai tronsonului Ungheni-Tg. Mures din Autostrada A3 Transilvania avanseaza intr-un ritm bun, arata Asociatia Pro Inf ...

Directorul Aeroportului, infectat cu noul coronavirus
30/09/2020 10:58

La Regia Autonomă Aeroportul Iaşi trei persoane au fost confirmate cu infecţia cu SarsCov2. Unul dintre ei este chiar directorul Cătălin Bulgariu. A doua persoană este jurista instituţiei. „Acestea ...

Tânăr înecat într-o fântână
30/09/2020 10:34

Un tanăr de 22 de ani a decedat, miercuri, după ce a căzut intr-o fantană de aproximativ zece metri adancime din localitatea Puşcaşi, a informat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. P ...

Corul de copii al Iașului, concert de debut în Piața Unirii
30/09/2020 09:45

După o vară lungă in care s-a intalnit cu publicul in diferite locatii din oras, echipa de actori a Ateneului National din Iasi se intoarce, in luna octombrie, in Sala Mare de Spectacole „Radu Beliga ...

 SFR aduce premiere românești de top la Iași
30/09/2020 08:45

Editia a 11-a a Serilor Filmului Romanesc (SFR) aduce la Iasi zeci de premiere, o diversitate de lungmetraje, documentare si scurtmetraje. Astfel, in cele cinci zile de festival publicul va putea urmări unele ...

 55 de profesori și învățători din Suceava, bolnavi de COVID
30/09/2020 07:55

  Purtătorul de cuvant al DSP Suceava, Gabriela Băncilă, a declarat că in judeţ au fost confirmate pozitiv cu infectie cu SARS-CoV-2, de la inceputul lunii septembrie şi pană in prezent, 55 de cadr ...

Medic cu leafă lunară de 36.000 de lei, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă. Diana Bulgaru conduce Institutul de Medicină Legală Iaşi
30/09/2020 07:05

Medicul ieşean Diana Iliescu Bulgaru, directorul Institutului de Medicină Legală (IML) din Iaşi, a fost pus sub acuzare de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).   Diana Bulgaru este inculpată p ...

 FILIT, o ediție specială
30/09/2020 06:42

  Începand de astăzi si pană pe 4 octombrie, in Capitala Moldovei va avea loc o editie specială a Festivalului International de Literatură si Traducere Iasi – FILIT. Anul acesta, in c ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei