Hipertensiunea arterială, dușmanul tăcut ce amenință zeci de mii de ieșeni

* nu doare, dar poate distruge în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge. Tocmai această evoluție lentă, aproape fără semne clare, transformă hipertensiunea într-unul dintre cei mai periculoși inamici ai sănătății * la Iași, dimensiunea problemei este sugerată și de un indicator mai vechi al Institutului Național de Sănătate Publică, potrivit căruia boala hipertensivă cardiacă ajungea la 69,9 cazuri la mia de locuitori, semn că impactul acestei afecțiuni este major în județ

Hipertensiunea arterială este una dintre bolile care se instalează în tăcere și lovesc puternic abia atunci când organismul începe să cedeze. De multe ori, pacientul nu simte aproape nimic sau pune pe seama oboselii simptome precum durerea de cap, amețeala, tulburările de vedere ori starea de neliniște. În realitate, în spatele acestor semnale aparent banale se poate ascunde o suferință care, netratată, crește riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și afectare renală.

Aici stă și pericolul cel mare: hipertensiunea nu sperie la început, dar sapă în liniște. În ani, presiunea crescută din vase afectează inima și circulația, iar consecințele devin uneori ireversibile. Nu întâmplător, medicii vorbesc despre hipertensiune ca despre un „ucigaș tăcut”, una dintre cele mai răspândite și mai subestimate afecțiuni cronice.

La Iași, amploarea fenomenului este sugerată și de datele publice mai vechi. Potrivit unui indicator publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, boala hipertensivă cardiacă ajungea în județ la 69,9 la mia de locuitori. Chiar dacă indicatorul nu este unul recent, el arată limpede că povara bolilor cardiovasculare legate de hipertensiune a fost semnificativă în județ și că vorbim despre o problemă care a afectat zeci de mii de oameni.

Medicii atrag atenția că hipertensiunea nu trebuie privită doar ca o valoare crescută pe un tensiometru. În spatele cifrelor se află, de fapt, un risc cardiovascular care poate exploda în lipsa monitorizării și a tratamentului. Boala este influențată de alimentația bogată în sare, sedentarism, stres cronic, exces ponderal, alcool, fumat, dar și de predispoziția genetică. În multe cazuri, aceste cauze se adună și se întrețin reciproc, iar pacientul ajunge la medic abia când apar complicațiile.

Tocmai de aceea, screeningul periodic rămâne una dintre cele mai simple și mai eficiente forme de apărare. Măsurarea tensiunii arteriale nu ar trebui făcută doar atunci când apar stări de rău, ci și preventiv, mai ales după 40 de ani sau în cazul celor care au rude cu afecțiuni cardiovasculare. Un control banal poate face diferența între o boală descoperită la timp și un deznodământ dramatic.

Un alt obstacol major este întreruperea tratamentului. Mulți pacienți renunță la medicamente după ce valorile se normalizează, convinși că s-au vindecat sau temându-se de ideea falsă că tratamentul „dă dependență”. În realitate, avertizează cardiologii, oprirea terapiei fără recomandare medicală poate duce la creșteri bruște ale tensiunii și la evenimente severe, inclusiv infarct sau accident vascular cerebral. Tratamentul nu creează dependență, ci ține boala sub control.

Hipertensiunea nu este, așadar, o simplă problemă de cabinet medical, ci o amenințare reală pentru sănătatea publică. La Iași, unde vechile date arată deja o încărcătură importantă a bolii hipertensive cardiace, mesajul medicilor rămâne limpede: tensiunea trebuie măsurată, urmărită și tratată cu seriozitate. Pentru mulți pacienți, pericolul nu este ceea ce simt, ci tocmai ceea ce nu simt încă.

Clara DIMA