Iașul se îmbracă în lux la mâna a doua. Piața care face concurență hainelor noi

Iașul trăiește în ultimii ani o schimbare neașteptată de ritm în materie de stil. Fenomenul „second-hand de lux” – haine de brand, uneori purtate o singură dată, alteori impecabile, dar revândute la o fracțiune din prețul inițial – a ieșit din zona de nișă și a intrat în viața cotidiană a orașului. Dacă în trecut vorbeam despre câteva magazine discrete și câțiva clienți fideli, astăzi vorbim despre o piață dinamică, vizibilă și în plină expansiune.

„N-ai haine de firmă, nu exiști”

Magazinele outlet au împânzit străzile Iașului, promițând reduceri tentante. Realitatea din vitrine e mai complexă: multe etichete afișează prețuri care nu diferă semnificativ de cele din magazinele cu haine noi. Diferența se ascunde însă în povestea fiecărei piese – o colecție limitată, un model scos din producție sau o creație cu detalii de croială pe care fast fashion-ul nu le poate reproduce.

Târgurile urbane completează acest peisaj în plină transformare. După succesul „Cufărului cu haine” – eveniment intrat în Cartea Recordurilor din România ca fiind cel mai mare târg de haine second-hand din țară – Iașul a devenit un punct de referință pentru organizatorii și cumpărătorii pasionați. Spații industriale reconvertite, curți interioare de clădiri istorice și cafenele cochete se transformă periodic în pop-up store-uri, unde piesele rare își găsesc un nou proprietar. Publicul? Amestecat și surprinzător: studenți, angajați din multinaționale, creativi din industrii culturale, dar și clienți veniți din alte județe, atrași de reputația orașului. „Mi-am cumpărat câteva tricouri Calvin Klein la prețurifoarte mici. Nici nu m-am gândit că voi găsi un așa chilipir. Sunt la început de carieră și nu am prea mulți bani pentru hainele care trebuie să fie de top, altfel nu exiști printre colegi”, a spus Carol B., un tânăr IT-ist

O treime dintre femei cumpără branduri la second-hand

Cifrele confirmă că acest val nu e o simplă modă trecătoare. La nivel global, piața second-hand a crescut spectaculos, de la aproximativ 424 miliarde dolari în 2024, la peste 475 miliarde dolari în 2025, cu o rată anuală de creștere de 12 %. Doar segmentul de îmbrăcăminte second-hand a generat circa 78,3 miliarde dolari în 2024, iar estimările indică o explozie până la 288,7 miliarde dolari în 2034, cu o creștere medie de 15,4 % pe an. În Europa, hainele revândute reprezintă deja 5 % din piața totală de modă, iar segmentul de lux pre-owned este estimat la 36,85 miliarde dolari în 2024, cu o creștere așteptată spre 76,5 miliarde dolari până în 2033.

În România, fenomenul este mai discret, dar vizibil. Peste 2.000 de firme activează în comerțul cu articole second-hand, iar studiile arată că 39 % dintre români preferă să repare sau să refacă hainele, în timp ce 33 % dintre femei cumpără constant articole second-hand. Iașul, cu profilul său universitar și cu un public tânăr conectat la trenduri internaționale, are toate ingredientele pentru a deveni lider regional în moda circulară.

Platformele online amplifică fenomenul. Grupuri locale de Facebook, conturi de Instagram și chiar canale de Telegram facilitează tranzacțiile, conectând direct vânzătorii de piese de designer cu cumpărătorii care știu exact ce caută. De multe ori, piesele de top dispar din listă în câteva minute de la postare.

Dincolo de cifre și tendințe, ceea ce se întâmplă în Iași spune ceva esențial despre schimbarea de mentalitate a consumatorului urban. Nu mai cumpărăm doar pentru a avea ceva nou, ci pentru a avea ceva valoros. Nu mai colecționăm pungi de hârtie cu logo-uri lucioase, ci povești care se poartă pe umeri. Moda nu mai este un gest de consum rapid, ci o alegere de identitate.

Dacă astăzi „Cufărul cu haine” a scris prima pagină din această poveste, următoarele târguri și noile inițiative locale vor decide cât de sus poate urca Iașul pe harta națională a modei sustenabile. Un lucru e cert: luxul la mâna a doua a trecut din umbră în vitrină.

Maura ANGHEL