Iașul se scufundă în șomaj!

* piața ieșeană a muncii, în derivă: peste 9.500 de șomeri și niciun semn de redresare * șomajul crește an după an în capitala Moldovei: ruralul se prăbușește, orașul nu mai poate compensa * persistența șomajului în rândul persoanelor peste 55 de ani rămâne îngrijorătoare * cu 2.749 de șomeri în această categorie, Iașul confirmă tendința națională: persoanele mai în vârstă sunt cel mai greu de reintegrat în câmpul muncii

Piața muncii din Iași traversează o perioadă tot mai complicată, iar cifrele oficiale arată un trend ascendent îngrijorător al șomajului. La finalul lunii octombrie 2025, rata șomajului înregistrat în evidențele AJOFM Iași a urcat la 3,42%, marcând o creștere ușoară, dar constantă, față de aceeași perioadă a anului precedent. Dacă în 2023 vorbeam de 3,08%, în 2024 rata urcase deja la 3,51%, iar în 2025 nivelul rămâne la fel de ridicat, cu variații minore, semn că problemele de fond persistă.

Datele AJOFM arată că, la final de octombrie 2025, în evidențe figurau 9.548 de șomeri, dintre care aproape 85% provin din mediul rural. Această distribuție scoate în evidență o problemă structurală a județului Iași: lipsa oportunităților de angajare în sate și comune, unde accesul la industrie, servicii sau investiții private este mult redus.

Deși municipiul Iași continuă să atragă investiții, în special în zona IT, servicii și retail, dezvoltarea economică nu reușește să se extindă uniform în restul județului. Astfel, localități întregi rămân dependente de agricultura de subzistență sau de locuri de muncă temporare, sezoniere, insuficiente pentru a stabiliza nivelul ocupării.

Structura pe vârste arată tendințe îngrijorătoare. În primul rând, creșterea numărului de tineri șomeri – 760 de persoane sub 25 de ani sunt înregistrate în 2025, mai multe decât în anii anteriori. Aceasta indică un decalaj între cerințele pieței muncii și pregătirea absolvenților, fie că vorbim de liceu sau facultate.

Totodată, persistența șomajului în rândul persoanelor peste 55 de ani rămâne îngrijorătoare. Cu 2.749 de șomeri în această categorie, Iașul confirmă tendința națională: persoanele mai în vârstă sunt cel mai greu de reintegrat în câmpul muncii.

În schimb, populația activă din intervalul 40-49 de ani continuă să fie cea mai numeroasă în rândul șomerilor – o categorie aflată adesea în plină maturitate profesională, dar vulnerabilă în fața restructurărilor sau a migrei economice către alte județe ori în străinătate.

Analiza nivelului de instruire pune în lumină o realitate dură: peste 85% dintre șomerii din Iași nu au studii medii sau superioare, provenind din segmente cu pregătire primară, gimnazială sau profesională. Pe lângă aceștia, 33,4% au studii gimnaziale, 26,03% provin din școli profesionale sau de arte și meserii, 25,52% nu au studii sau au doar ciclul primar.

Doar 4,77% dintre șomeri sunt absolvenți de studii superioare, ceea ce arată că piața muncii reușește încă să absoarbă relativ bine această categorie, în special în municipiu. Totuși, discrepanța uriașă dintre nivelurile de instruire indică o problemă socială profundă: accesul redus la educație în mediul rural și lipsa programelor eficiente de recalificare.

În octombrie 2023 erau înregistrați 8.486 șomeri (rată 3,08%), în octombrie 2024 erau 9.719 șomeri (rată 3,51%), iar în octombrie 2025 Iașul avea 9.548 șomeri (rată 3,42%).

Numărul șomerilor rămâne constant ridicat, cu un vârf în 2024 și o ușoară scădere în 2025, dar insuficientă pentru a vorbi despre o îmbunătățire reală.

Mai mult, numărul contractelor de muncă nou-încheiate în primele zece luni ale anului, prin mijlocirea AJOFM, scade treptat: 2023 - 6.112 contracte, 2024 - 5.682 contracte, 2025 - 5.558 contracte.

Această tendință sugerează o încetinire a ritmului de absorbție pe piața muncii, semn că economia locală întâmpină dificultăți în a genera locuri de muncă noi, stabile.

Creșterea lentă, dar constantă a șomajului are cauze multiple, cele mai sugestive fiind stagnarea investițiilor în industrie și producție, dependența excesivă de câteva domenii, în special IT și servicii, exodul forței de muncă spre alte județe sau către străinătate, decalajul rural-urban care se adâncește și, nu în ultimul rand, lipsa unui program coerent de reconversie profesională.

Iașul are resurse, are universități puternice, are potențial. Dar ceea ce lipsește este o strategie care să lege dinamica economică a orașului de nevoile reale ale județului.

Analiza datelor AJOFM pentru perioada 2023-2025 arată clar: piața muncii din Iași se confruntă cu probleme structurale. Numărul șomerilor rămâne ridicat, iar ruralul continuă să fie zona cea mai vulnerabilă. În lipsa unor investiții consistente și a unei politici active de ocupare, riscul este ca această situație să devină cronică.

Pentru un județ cu ambiții de dezvoltare și cu aspirații regionale importante, cifrele nu sunt doar statistici. Sunt semnale de alarmă.

Semnale care, dacă nu sunt urmate de acțiuni, pot transforma o problemă temporară într-o criză socială profundă. Daniel BACIU