Ieșenii sunt tot mai anxioși

* tot mai mulți oameni se plâng că nu-și mai pot opri gândurile * stresul cronic, munca prelungită în online, ecranele folosite până târziu aduc o notă de plată foarte mare * anxietatea devine costul invizibil al ritmului urban

În Iași, anxietatea nu mai apare doar în episoade rare, ci ca fundal. Iar semnalul nu mai stă doar în „cum se simt oamenii”, ci și în cifrele din sistem. La Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași, medicii au raportat că în primele 9 luni din 2025 au tratat aproape 4.700 de pacienți cu anxietate — adică o medie de aproape 520 de cazuri pe lună. Prin comparație, în 2024, pe tot anul, au fost aproximativ 2.900 de cazuri (în jur de 250 pe lună).

Există un detaliu pe care îl observă aproape toți cei care trec prin asta: seara este punctul critic. Ziua, orașul împinge înainte. Noaptea, când dispare zgomotul exterior, rămâne zgomotul interior. Mintea reia discuțiile neterminate, scenariile de mâine, vinovățiile de ieri, fricile fără formă. Un creier ținut mult timp în tensiune nu se oprește la comandă: doar schimbă decorul. Din trafic în pernă. Din ședințe în insomnie.

În ecuația asta intră și obiceiurile care au devenit „normale”. Un studiu național despre somn în România arată că 43,37% dintre respondenți folosesc dispozitive electronice înainte de culcare, iar 17,94% au raportat utilizarea de medicație pentru somn. Cu alte cuvinte: mulți intră în pat cu stimulare (ecrane, notificări, conținut) și încearcă să iasă din ea cu soluții rapide. Între cele două rămâne mintea care nu mai știe să coboare turația.

Sănătatea mintală este în pericol

Faptul că presiunea e tot mai mare se vede și în modul în care sistemul încearcă să se adapteze. Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași a anunțat în 2025 un proiect de reabilitare și dotare a ambulatoriului, finanțat cu peste 16 milioane de lei, tocmai pentru a crește capacitatea de evaluare și tratament în regim care nu înseamnă neapărat internare.

Și autoritățile sanitare au început să vorbească explicit despre legătura dintre mediul digital și sănătatea mintală. În ianuarie–februarie 2026, Direcția de Sănătate Publică Iași a comunicat o campanie dedicată promovării sănătății mintale, axată pe „viața trăită online” și consecințele ei offline — un semn că tema nu mai e marginală, ci tratată ca vulnerabilitate reală.

Iașul, ca oraș universitar și economic, adaugă presiune în straturi: deadline-uri, sesiuni, joburi care nu se termină la 17.00, chirii, rate, comparații, teama de a rămâne în urmă. Ziua cere funcționare. Seara cere liniște. Iar când liniștea nu mai vine, anxietatea se simte ca o „veghe” fără sfârșit: corpul e obosit, dar creierul rămâne în gardă.

Fenomenul nu e izolat. World Health Organization estimează că aproximativ 359 de milioane de oameni trăiesc cu o tulburare de anxietate (date pentru 2021), ceea ce face anxietatea cea mai frecventă categorie de tulburări mintale. Diferența locală este felul în care se vede: în nopți fără somn, în oameni care „țin” toată ziua și se rup seara, în cererea tot mai mare de sprijin specializat — și în instituții care ajung să lucreze cu volume dublate într-un interval scurt.

„În spatele statisticilor, mecanismul e banal și tocmai de aceea periculos: când stresul devine constant, mintea își pierde reflexul de «închidere». Nu mai există delimitare clară între muncă și viață, între online și pauză, între grijă utilă și grijă care macină. Iar seara, când nu mai există distrageri, creierul își cere drepturile — în varianta lui brută: ruminație, neliniște, atacuri de panică, treziri dese, dimineți încețoșate”, atrag atenția specialiștii în sănătate mintală. Dacă anxietatea se leagă de gânduri de autovătămare sau există un pericol imediat, ajutorul trebuie cerut urgent (112). Pentru sprijin în criză există și TelVerde Antisuicid 0800 801 200.

Teona SOARE