Ieşenii mai au de aşteptat pentru primele buletine electronice!

Schimbările anunţate de şefii DLEP Iaşi pentru finalul lui 2023 au fost decalate de guvernanţi * astfel, sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă devine funcţional abia în septembrie 2024, în timp ce procedurile vizând achiziţia materialelor pentru realizarea cărţilor electronice de identitate sunt ţinute pe loc de contestaţiile unor participanţi la licitaţiilor organizate de MAI

Anul 2023 ar fi trebuit să reprezinte anul marilor schimbări în activitatea de stare civilă și evidența persoanelor. O spuneau inclusiv oficialii DLEP Iaşi, care îi pregăteau pe ieşeni pentru cele două schimbări majore din activitatea instituţiei. „În 2023 va fi introdusă cartea de identitate electronică (spre finalul anului), iar în luna septembrie, sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă,  sistem ce va permite interconectarea tuturor oficiilor de stare civilă din România și implicit simplificarea întocmirii actelor de stare civilă”, afirma Marius Bodoga, şeful DLEP Iaşi. Afirmaţii care aveau în spate promsiunile venite de la Bucureşti...

Sistemul informatic, funcţional din septembrie. 2024...

Între timp, lucrurile s-au schimbat. Informatizarea serviciilor oferite cetățenilor de către instituțiile statului pare a fi un proces lent, existând trei exemple de programe importante ale Ministerului Afacerilor Interne a căror implementare este întârziată. Ultimul este Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC), proiect care a fost demarat în aprilie 2019 și care trebuie implementat până la finele anului 2021. Între timp, Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță prin care se amână termenul de la care se asigură, la nivel național, infrastructura informatică necesară operaționalizării SIIEASC, de la 24 septembrie 2023 la 24 septembrie 2024, aceasta nefiind prima prorogare a termenului. Potrivit proiectului inițial, se alocau 185.000.000 de lei pentru sistemul informatic de emitere a actelor de stare civilă, dintre care 80% proveneau din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate (POC). După implementarea sa, cetățenii ar fi putut să obțină actele de stare civilă de care au nevoie în urma unor cereri depuse online, tot online fiind achitate și taxele necesare. Practic, ar fi fost nevoie de un singur drum la ghișeu, pentru ridicarea actului necesar. De asemenea, urmau să fie digitalizate toate actele de stare civilă emise după 1 ianuarie 1921, adică peste 75.000.000 de documente. În plus, s-ar crea o rețea la care ar fi conectate 3.200 de primării, ceea ce ar reduce timpul de așteptare pentru eliberarea documentelor cerute de cetățeni precum și numărul de documente pe care aceștia trebuie să le prezinte la starea civilă.

Patru contestaţii la licitaţiile MAI

În ceea ce priveşte noua carte de identitate, şi aici au apărut amânări. Într-un răspuns oferit deputatului ieşean Monica Elena Berescu, oficialii Ministerului de Interne spun că nu se poate avansa o dată exactă. „În ceea ce priveşte momentul încheierii proiectului pilot de referinţă şi iniţierii extinderii emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional, precizăm faptul că, în prezent, la nivelul Companiei Naţionale Imprimeria Naţională sunt în derulare proceduri de achiziţie publică. Se impune a fi evidenţiat faptul că, până în prezent, în cazul uneia dintre proceduri au fost formulate patru contestaţii, motiv pentru care, la acest moment, nu este posibilă stabilirea unei date concrete pentru iniţierea extinderii la nivel naţional a emiterii cărţii electronice de identitate”, se arată într-o adresă semnată de Cătălin Predoiu,

Bine de ştiut

Noua carte de identitate are dimensiunea unui card bancar și păstrează în memoria electronică fotografia titularului, două amprente digitale, un certificat digital și toate datele care sunt tipărite pe act. Autoritățile au anunțat unele modificări, față de datele care apar în prezent pe documente.

Așadar, locul nașterii nu va mai fi trecut pe noua carte de identitate, acesta va fi regăsit doar în format electronic. Și adresa de domiciliu va dispărea de pe buletinele cu cip, însă va rămâne inscripționată pe cele simple.

Pe de altă parte, cetățenii care nu vor buletin electronic, pot opta pentru cartea de identitate simplă, iar în cazul în care au nevoie de adresa de reședintă va fi emisă o nouă hârtie numită dovada de reședință. Doar că aceștia nu vor putea să călătorească în afara țării fără pașaport. Doar buletinul cu cip va putea fi folosit ca act de călătorie, inclusiv în aeroporturile din Uniunea Europeană la porțile automate de la frontieră. Totodată, acesta din urmă va înlocui și cardul de sănătate.

Documentul are o valabilitate de zece ani, pentru persoanele care au peste 18 ani, cinci ani pentru cele care au între 14 și 18 ani și nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani. Până în 2031 toți românii vor trebui să aibă noul act de identitate. Lucian STATE