Joburile ieșenilor, în pericol

Piața muncii locală intră într-un deceniu de subțiere a joburilor repetitive. Iașul are în jur de 202.000 de salariați, dar a închis 2025 cu șomaj ~3,5% și aproape 10.000 de persoane fără loc de muncă în evidențe. Într-un oraș puternic pe servicii, retail, administrație și outsourcing, inteligența artificială nu șterge profesii peste noapte, ci face ceva mai „tăcut”: reduce sarcini, împinge spre self-service și comprimă posturile entry-level.

Semnalul de risc e și structural. În octombrie 2025, AJOFM Iași raporta 9.548 șomeri (rata 3,42%), dintre care 8.012 din mediul rural; cei cu studii gimnaziale/profesionale/primare aveau ponderea cea mai mare, iar șomerii cu studii superioare erau 4,77%. În primele 10 luni din 2025, AJOFM menționa 5.558 contracte încheiate prin serviciile sale — util, dar insuficient dacă valul de automatizare accelerează.

De aici rezultă lista meseriilor cu risc ridicat în Iași (2026–2036) — adică roluri care vor avea, cel mai probabil, mai puține posturi și mai multă concurență. World Economic Forum indică drept cele mai „în declin” tocmai ocupațiile clericale și de front-office: casieri și ticketing, asistenți administrativi/secretare, iar dintre cele care se contractă cel mai rapid apar funcționari poștali, funcționari bancari și operatori de introducere date.

În Iași, asta se traduce în câteva zone „fierbinți”: casieri/lucrători la casă (self-checkout), ticketing și control bilete (bilete digitale), data entry, arhivare și registratură (scanare + fluxuri automate), ghișee bancare și poștale (migrare spre aplicații/ATM/lockere), call-center L1 și suport scriptat (chatbots/voicebots). Nu e întâmplător că, în recrutarea recentă, cele mai mari volume de aplicări merg spre retail și call-center/BPO — exact segmente unde companiile au stimulentul economic să automatizeze rapid „munca de rutină”.

Paradoxul Iașului este că aceeași tehnologie care „topește” joburi simple creează altele. În IT&C, județul avea în 2024 aproximativ 2.254 firme active, 13.711 salariați și venituri totale de circa 864,9 milioane euro. Asta mută cererea spre roluri mai greu de înlocuit: analiză de date, securitate cibernetică, administrare procese (RPA), testare automată, product/project management, dar și profesii cu contact uman real (educație, sănătate, consiliere).

Linia de demarcație pentru următorul deceniu nu va fi „IT versus restul”, ci „muncă repetitivă versus muncă cu judecată și relație umană”. WEF estimează că, în intervalul 2025–2030, transformarea structurală va antrena mișcări echivalente cu 22% din joburile de azi, iar 39% din competențele actuale se vor schimba sau învechi. Pentru Iași, miza nu e frica de „dispariție”, ci viteza cu care oamenii și instituțiile fac trecerea de la „executant de rutină” la „operator de sistem”, „supervizor de proces” sau „specialist cu competențe digitale”.

Dan DIMA