Moldova intră în criza apei. Trei bazine, sub 30% din normal

* râurile din bazinele Sucevei, Bârladului și Prutului au debite sub 30% din mediile multianuale ale lunii * Stânca-Costești și Izvorul Muntelui sunt cele mai mari acumulări ale regiunii, iar județul Bacău dispune de o importantă salbă de lacuri

Moldova intră în august cu râuri tot mai sărace și cu o presiune în creștere asupra rezervelor de apă. Potrivit buletinului publicat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor la 1 august 2026, debitele râurilor din bazinele Sucevei, Bârladului și Prutului au coborât sub 30% din mediile multianuale ale lunii. La nivel național, debitele se situau, în general, între 30% și 90% din valorile normale. În nord-est, însă, cele trei bazine hidrografice se aflau în grupa celor mai grav afectate de deficitul de apă.

Prutul și Bârladul pun presiune pe Iași și Vaslui

Debitele reduse din bazinul Prutului sporesc presiunea asupra modului în care sunt administrate resursele de apă din județele Botoșani și Iași. Pe Prut se află și acumularea Stânca-Costești, cea mai mare din România după volumul total. Bârladul traversează una dintre zonele cele mai vulnerabile la secetă din Moldova, cu numeroase localități din județele Vaslui și Iași dependente de acumulări mici, puțuri și alte surse locale. Prognoza hidrologică lunară indică și pentru august debite sub 30% din normal în bazinul Bârladului și pe afluenții Prutului. Râurile din bazinul Sucevei se află în aceeași categorie. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava administrează cinci acumulări: Dragomirna, Șomuz II–Moara, Solca, Șerbăuți și barajul mobil Mihoveni. Acestea au însă dimensiuni mult mai mici decât marile lacuri de la Stânca-Costești și Bicaz.

Stânca-Costești, cea mai mare acumulare din țară

Acumularea Stânca-Costești a fost construită pe Prut, la granița dintre județul Botoșani și Republica Moldova. Lacul are un volum total de aproximativ 1,4 miliarde de metri cubi și o suprafață de 5.900 de hectare. Hidroelectrica îl prezintă drept cea mai mare acumulare din România.

A doua mare acumulare a Moldovei este Izvorul Muntelui–Bicaz, din județul Neamț. Lacul are un volum total de aproximativ 1,23 miliarde de metri cubi, iar centrala hidroelectrică Dimitrie Leonida este echipată cu șase turbine, care însumează o putere instalată de 210 MW.

Bistrița nu apare în buletinul INHGA printre bazinele cu debite sub 30% din mediile lunare. Situația este, astfel, mai puțin severă decât pe Prut, Bârlad și Suceava, fără ca aceasta să însemne că râul se află la niveluri normale. Nici în cazul lacului Izvorul Muntelui buletinul zilnic nu precizează coeficientul actual de umplere. Volumul de 1,23 miliarde de metri cubi este capacitatea totală proiectată a acumulării.

Bacăul are o salbă importantă de lacuri

Județul Bacău nu are o singură mare acumulare comparabilă cu Stânca-Costești sau Bicaz, ci o întreagă salbă de amenajări pe Bistrița, Siret și Uz.

Pe traseul Bistriței funcționează lacurile și hidrocentralele Gârleni, Lilieci și Bacău, parte a cascadei hidroenergetice care începe în aval de Izvorul Muntelui. Pe Siret se află acumulările Galbeni, Răcăciuni și Berești, iar pe râul Uz se află Poiana Uzului. Aceste amenajări sunt folosite pentru producerea energiei, regularizarea cursurilor de apă, alimentări cu apă și alte folosințe.

Siretul, Bistrița și Trotușul nu au fost nominalizate de INHGA în categoria bazinelor cu debite sub 30% din normal.

Rezerva națională din lacuri este de aproximativ 70%

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că principalele 40 de lacuri de acumulare din România au un coeficient mediu de umplere de aproximativ 70%.

Criza apei are și o puternică dimensiune energetică. La 1 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de 1.550 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august.

Prognoza INHGA pentru perioada 1–8 august indică o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, urmată de o relativă staționare la această valoare. Debitul ar rămâne astfel la numai 37% din media multianuală a lunii august.

Dan DIMA