Usturoiul care ține creierul în priză crește și la Iași

* Iașul apare al șaptelea în lista oficială a județelor cu cele mai întinse culturi de usturoi * înaintea sa se află Botoșani, Suceava, Dolj, Arad, Teleorman și Olt * fermierii pot primi în 2026 câte 3.000 de euro pentru fiecare hectar eligibil

Usturoiul despre care medicul neurochirurg Vlad Ciurea spune că stimulează creierul crește și pe terenurile fermierilor ieșeni. Județul se numără printre cele mai importante zece zone de cultură din România, chiar dacă Botoșaniul, renumit prin usturoiul de Copălău, rămâne în fața clasamentului suprafețelor cultivate. Cele mai recente date folosite de Guvern pentru relansarea Programului „Usturoiul” arată că județele cu cele mai întinse culturi sunt, în această ordine, Botoșani, Suceava, Dolj, Arad, Teleorman, Olt, Iași, Dâmbovița, Buzău și Alba. Iașul apare astfel al șaptelea în enumerarea oficială a marilor bazine de producție. Clasamentul se referă la suprafața cultivată, nu la cantitatea totală recoltată.

Botoșaniul conduce, Iașul rămâne între marile zone de cultură

Botoșaniul își păstrează statutul de județ-emblemă pentru usturoiul românesc, susținut de tradiția de la Copălău. Suceava ocupă poziția următoare în lista suprafețelor, iar Iașul este precedat și de Dolj, Arad, Teleorman și Olt. Prezența Iașului între primele zece județe este importantă într-un sector dominat de exploatații mici și ferme de familie. Usturoiul presupune costuri ridicate, numeroase lucrări manuale și cheltuieli pentru materialul de plantare, irigații, recoltare, sortare și depozitare. La nivel național, suprafața cultivată a scăzut de la 8.986 de hectare în 2022 la 8.429 de hectare în 2024. În același interval, producția s-a redus de la 50.235 la 41.629 de tone, iar randamentul mediu a coborât la aproximativ 4,94 tone la hectar.

Fermierii pot primi până la 18.000 de euro

Guvernul a reluat în 2026 sprijinul pentru cultivatorii de usturoi prin HG 402/2026. Ajutorul este de 3.000 de euro pentru fiecare hectar eligibil și se acordă pentru cel mult șase hectare, ceea ce înseamnă un sprijin maxim de 18.000 de euro pentru un beneficiar. Bugetul național al programului este de 60 de milioane de lei.

Pentru a primi banii, fermierii trebuie să cultive minimum 3.000 de metri pătrați, să asigure o densitate de cel puțin 30 de plante pe metru pătrat și să obțină minimum 3,5 tone de usturoi la hectar. Producția trebuie valorificată până la 23 noiembrie, iar documentele justificative trebuie depuse până pe 24 noiembrie. Plățile sunt prevăzute până cel târziu la 22 decembrie 2026.

Pot beneficia producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale și firmele din agricultură. Culturile sunt verificate înainte de recoltare, iar beneficiarii trebuie să dovedească atât producția obținută, cât și vânzarea acesteia.

Vlad Ciurea: „Stimulează activitatea sinaptică”

Usturoiul nu atrage atenția doar prin valoarea sa agricolă. Profesorul Vlad Ciurea îl descrie drept un aliment important pentru sistemul circulator, imunitate și activitatea cerebrală.

Neurochirurgul afirmă că usturoiul „stimulează activitatea celulelor nervoase și activitatea sinaptică”. Medicul îl numește un „adevărat panaceu” și susține că ajută la curățarea vaselor de sânge și la îndepărtarea depunerilor de colesterol. Vlad Ciurea recomandă în special usturoiul românesc, pe care îl consideră mai bun decât multe dintre produsele aduse din import.

Clara DIMA